Economistul, filosoful şi sociologul american de origine maghiară John Harsanyi s-a născut în anul 1920, în capitala Ungariei - Budapesta. În anul 1944, el a absolvit Facultatea de Medicină a Universităţii din Budapesta. După cel de-al doilea război mondial, Harsanyi a emigrat în Statele Unite ale Americii. În anul 1961, el a obţinut cetăţenie americană.

A studiat economia, filosofia şi sociologia, fiind solicitat să activeze în calitate de profesor, într-un şir de Universităţi din S.U.A. Conform relatării unui biograf, Harsanyi şi-a reorientat activitatea ştiinţifică cu precădere spre cercetările în domeniul teoriei economice, fiindcă “a fost captivat de eleganţa şi forţa analitică a ştiinţei economice”.

Fondul de idei ale operei economice a lui Harsanyi este axat în jurul unei noi metodologii şi metode de analiză economică, durată pe fundamentul sigur al acelui compartiment al matematicii superioare, care se preocupă de teoria elaborării deciziilor şi teoria jocurilor.

Pe parcursul analizei ştiinţifice, după cum scria unul din colegii săi, Harsanyi a înţeles că forţa analitică a teoriei economice poate fi amplificată considerabil pe contul “inovaţiilor teoretice, fundamentate şi dimensionate la teoria decizională modernă şi la teoria jocurilor”.

Astfel, de exemplu, el a transpus, în limbajul metodologiei noi, teoria economică tradiţională a bunăstării, bazată pe interpretarea interpersonală a comparaţiei utilităţii diferitelor bunuri economice. În anul 1953, într-un articol de-al său, Harsanyi a tratat această teorie cu totul deosebit, din punctul de vedere al teoriei cantitative a utilităţii şi teoriei elaborării deciziilor în calitate de bază logică (metodologică). Maniera dată i-a oferit posibilitatea să utilizeze comparaţiile interpersonale umane, ceea ce i-a permis să treacă peste obstacolul rigid filosofic, care-i sta în calea metodei tradiţionale de analiză economică.

În metodologia sa, Harsanyi a înglobat şi teoria riscului. Prin articolele sale economice, el şi-a croit calea spre o teoremă proprie, care a intrat în ştiinţa economică drept teorema Harsanyi. Conform acestei teoreme, bunăstarea socioeconomică nu este altceva decât o sumă individuală de utilităţi, asigurată (aici în sens de dotată) cu decizii matematice. Teorema Harsanyi a devenit un suport esenţial al activităţii de analiză economică şi a lucrărilor de valoare a economiştilor anilor ’90, referitoare la funcţia bunăstării sociale.

La sfârşitul anilor ’50. John Harsanyi. împreună cu un alt economist american - Reinhard Selten, s-a încadrat în munca de perfecţionare a teoriei echilibrului lui John Nash. teoriei procesului de negocieri, teoriei decizionale şi teoriei jocurilor. El menţiona că teoria Iui Nash constituie o încercare de prezicere a faptului cum doi negociatori, care gândesc raţional, se vor comporta în timpul procesului de negocieri.

Harsanyi a izbutit să completeze unele goluri din teoria echilibrului lui Nash, limitând gradul de informare a participanţilor jocului referitor la partenerul său, fapt care, într-o măsură oarecare, a apropiat teoria jocurilor de activitatea economică empirică. În anul 1977. John Harsanyi a editat o monografie de valoare, intitulată “Comportamentul raţional şi negocierile de echilibru în jocuri şi în situaţiile sociale".

În această lucrare este argumentată pe deplin teoria generală a comportamentului raţional. Ea include următoarele momente rezonabile: teoria deciziilor individuale, problemele eticii economice şi teoria jocurilor. Harsanyi determină teoria decizională drept o teorie a comportamentului raţional uman, impulsionat de tendinţa personală de a obţine un venit maxim, sau ca pe o teorie de comportament etic în activitatea de obţinere a bunăstării individuale.

În ceea ce priveşte teoria jocurilor, Harsanyi a numit-o teoria raţionamentului jocurilor. în interiorul căreia structurează mai multe “clase de joc”, cu decizii matematice unice pentru fiecare joc aparte şi în joncţiune cu interesele individuale ale participanţilor.

Harsanyi, ca să evite unele neînţelegeri, s-a grăbit să spună că aceste “clase de joc” reprezintă “o implementare importantă empirică în contextul teoretico-aplicativ al ştiinţelor sociale”. Activitatea economică a asimilat teoriile create de Harsanyi.

Cercetările ştiinţifice ale lui John Harsanyi au fost apreciate la justa lor valoare de către Fondul Nobel şi Comitetul Nobel, decernându-i-se Premiul Nobel în domeniul economiei pe anul 1994, pentru realizările în domeniul teoriei jocurilor şi utilizarea lor la analiza economică. “Teorema Harsanyi” este inclusă în toate manualele de economie ale lumii.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment