Inventatorul englez Charles Babbage (1792-1871) a pus la punct principiile de funcţionare ale computerului digital de uz general cu un secol înainte de dezvoltarea marilor sisteme electronice moderne de calculat. Maşina proiectată de el, numită „maşină analitică", era capabilă să facă practic tot ceea ce fac calculatoarele din ziua de astăzi (chiar dacă era mai lentă, din lipsa circuitelor electronice).

Din păcate, însă, tehnologia secolului al nouăsprezecelea nefiind suficient de avansată, Babbage nu a reuşit să definitiveze construcţia acesteia, în ciuda timpului consumat şi a banilor risipiţi. Iar după moartea lui, ideile sale extrem de ingenioase au fost aproape uitate.

Abia în anul 1937 scrierile lui Babbage au intrat în atenţia lui Howard H. Aiken, un absolvent care urma cursurile postuniversitare de la Harvard. Aiken, care încerca şi el să proiecteze o maşină de calculat, a fost stimulat de ideile lui Babbage. Datorită colaborării cu cei de la IBM, el a reuşit să-1 construiască pe Mark I, primul computer mare de uz general. În 1946, la doi ani de la intrarea în funcţiune a lui Mark I, un alt grup de ingineri şi inventatori a finalizat-o pe ENIAC, prima maşină de calculat electronică. Începând de atunci, tehnologiile au făcut progrese extrem de rapide în domeniul computerelor.

Din moment ce sistemele electronice au deja un mare impact asupra omenirii şi promit să devină şi mai importante în viitor, am fost tentat să-1 includ pe Charles Babbage printre primele o sută de personalităţi care au influenţat lumea. Dar, după o atentă considerare, am ajuns la concluzia că Babbage n-a avut o contribuţie mai mare la dezvoltarea computerelor decât Aiken sau decât John Mauchly şi J.P. Eckert (care au jucat un rol-cheie în proiectarea ENIAC-ului). Ca să nu mai spunem că cel puţin trei dintre predecesorii lui - Blaise Pascal, Gottfried Leibniz şi Joseph Marie Jacquard - au avut contribuţii cel puţin comparabile ca importanţă cu cea a lui Babbage.

Pascal, om de ştiinţă, matematician şi filozof francez, a inventat o maşină mecanică de însumare încă din anul 1642. În 1671, Gottfried Wilhelm von Leibniz, filozof şi matematician, a creat o maşină care putea aduna, scădea, multiplica şi divide. Totodată, Leibniz a fost primul om care a subliniat importanţa sistemului binar - un sistem de notare extrem de mult folosit la computerele moderne. Iar Jacquard a fost un francez care a inventat la începutul secolului al nouăsprezecelea un dispozitiv ce utiliza cartele perforate pentru controlul operaţiunilor unui război de ţesut.

Războiul Jacquard, care s-a bucurat de un mare succes comercial, a avut o influenţă semnificativă asupra gândirii lui Babbage. De asemenea, el l-a influenţat şi pe Herman Hollerith, un american care pe la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea a modificat cartelele perforate aşa încît să poată fi utilizate de maşinile de tabulat de la Biroul de Recensământ.

De aceea, meritul dezvoltării computerelor moderne revine mai multor persoane.