Joseph Lister (1827-1912), chirurgul britanic care a iniţiat folosirea măsurilor antiseptice în chirurgie, s-a născut în 1827, la Upton, în Anglia. În 1852, el a primit diploma de medic la University College din Londra, al cărei excelent student fusese. În 1861, a devenit chirurg la Glasgow Royal Infirmary, post în care s-a menţinut timp de opt ani. În principal în această perioadă şi-a dezvoltat metoda de chirurgie antiseptică.

La Glasgow Royal Infirmary, Lister avea în subordine noul bloc chirurgical. A fost surprins să constate rata de mortalitate postoperatorie foarte ridicată de acolo. După operaţii surveneau foarte frecvent infecţii grave, cum ar fi cangrena.

Lister a încercat să menţină curăţenia în saloane, dar nici acest lucru nu a micşorat rata mortalităţii. Mulţi doctori susţineau că „miasmele" (vaporii otrăvitori) din spital sunt cauza acestor infecţii. Explicaţia nu l-a satisfăcut pe Lister.

Apoi, în 1865, a citit o lucrare a lui Louis Pasteur, care l-a introdus în teoria microbiană a bolilor, inspirându-i ideea de bază. Dacă infecţiile sunt provocate de microbi, atunci cea mai bună metodă de prevenire a infecţiilor postoperatorii este aceea de a omorî microbii înainte de a ajunge la rana deschisă. Folosind drept „ucigaş" de microbi acidul fenic (carbolic), Lister a instituit un nou set de măsuri antiseptice.

Nu numai că se spăla cu grijă pe mâini înainte de fiecare operaţie, dar se şi asigura că instrumentele şi hainele folosite erau perfect curate. Mai mult, o vreme chiar a pulverizat în aerul sălii de operaţii acid fenic. Rezultatul a fost o scădere spectaculoasă a deceselor. In perioada 1861-1865, mortalitatea postoperatorie în salonul bărbaţilor accidentaţi fusese de 45 de procente; în 1869, aceasta scăzuse la 15 procente.

Prima mare lucrare a lui Lister despre chirurgia antiseptică a văzut lumina tiparului în 1867. Ideile sale nu au fost imediat acceptate. Totuşi, în 1869 i s-a oferit catedra de chirurgie clinică a Universităţii din Edinburg, iar în cei şapte ani petrecuţi acolo faima lui s-a răspândit. În 1875, a făcut un tur al Germaniei, ţinând seminarii pe tema metodei sale; în anul următor s-a deplasat în acelaşi scop în Statele Unite. Dar majoritatea doctorilor încă nu erau convinşi.

În 1877, Lister a devenit şeful catedrei de chirurgie clinică de la King's College din Londra, funcţie pe care a deţinut-o timp de cincisprezece ani. Demonstraţiile lui de chirurgie antiseptică au suscitat un viu interes în cercurile medicale, contribuind la o acceptare mai largă a ideilor sale. La sfârşitul vieţii lui Lister, practic toţi medicii îşi însuşiseră principiile lui de chirurgie antiseptică.

Lister a primit multe onoruri pentru munca sa de pionierat. Timp de cinci ani a deţinut funcţia de preşedinte al Societăţii Regale fiind totodată chirurgul personal al reginei Victoria. A fost căsătorit, dar nu a avut copii. Lister a trăit aproape optzeci şi cinci de ani. A murit în 1912, în Walmer, Anglia.
Inovaţiile lui Lister au revoluţionat complet domeniul chirurgiei şi au salvat vieţile a milioane de oameni.

Nu numai că în zilele noastre mor mult mai puţin oameni de infecţii postoperatorii, dar astăzi chirurgia salvează o sumedenie de persoane care nu ar fi fost de acord să se supună operaţiei dacă pericolul de infecţie ar fi la fel de mare ca acela de acum un secol. Mai mult, chirurgii din zilele noastre pot să execute operaţii complicate pe care înainte nici nu le-ar fi încercat, în condiţiile riscului de infecţie. Deşi tehnicile chirurgiei aseptice de astăzi sunt diferite de metodele antiseptice ale lui Lister, ele folosesc aceleaşi idei de bază şi reprezintă, de fapt, o extensie a principiilor lui Lister.

S-ar putea afirma că ideile lui Lister sunt nişte corolare ale principiilor lui Pasteur şi că Lister nu are un merit prea mare. Totuşi, era nevoie de cineva care să dezvolte şi să popularizeze tehnicile chirurgiei antiseptice.

Aplicaţiile teoriei germenilor sunt astăzi atât de importante, încît, chiar dacă împărţim meritele, Pasteur, Leeuwenhoek, Fleming şi Lister sunt pe deplin îndreptăţiţi să figureze printre cele mai influente personalităţi din istoria omenirii.

Ar mai putea exista o obiecţie posibilă la adresa lui Lister. Cu aproape douăzeci de ani înainte ca el să-şi înceapă munca, un doctor ungur, Ignaz Semmelweiss (1818-1865), care lucra la Spitalul General din Viena, demonstrase clar avantajele procedurilor antiseptice, atât în obstetrică, cât şi în chirurgie. Dar cu toate că Semmelweiss a devenit profesor şi a scris o carte excelentă pentru promovarea ideilor sale, el a fost ignorat. În schimb, Joseph Lister a fost acela care, prin scrieri, discuţii şi demonstraţii, a reuşit să convingă lumea medicală de necesitatea procedurilor antiseptice în practica medicală.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment