Licurg (secolul al Xlll-lea i.Hr.). Legiuitor spartan.

Primul jurist al Occidentului
Constitutia sa a fost aplicata, fara modificari timp de sase secole. Ea stabileste bazele primului stat colectivist din istorie, a carui austeritate a infricosat intreaga Grecie.

Hoardele dorice au cucerit in secolul al X-lea Peloponesul, s-au stabilit aici, ruinand stralucita civilizatie aheeana din cel de-al doilea mileniu i. Hr., si au fondat in inima tarii orasul Sparta. Triburile nu se intelegeau intre ele deloc si aheii, desi supusi prin forta, deveneau amenintatori. Pentru a depasi neintelegerile si a consolida dominatia dorienilor, un legiuitor legendar, Licurg, a conceput un ansamblu de regulamente stricte aprobate de toti fostii conducatori.

„Democratia egalilor"
Licurg a obtinut mai intai acordul razboinicilor practicand o impartire stricta, in 30 000 de domenii trase la sorti, a pamanturilor cucerite. Apoi a reusit sa impuna aristocratiei egalitare un mod de viata cazon si riguros, bazat pe cultul statului si pe dezinteres: cetateanul liber manca intr-un refectoriu public aducand o contributie in natura care era imediat impartita. Licurg a obtinut asentimentul celorlalti asupra unei existente atat de austere aratand ca pericolul revoltei aheilor aserviti putea fi inlaturat doar cu pretul rigorii morale si al devotamentului total in serviciul statului.

Amestecand cu abilitate monarhia, aristocratia si democratia, Licurg a obtinut unanimitatea asupra Constitutiei sale acordand la 8000 de barbati in etate de peste treizeci de ani puterea legislativa. Din aceasta adunare a emanat apoi un senat de 28 de barbati in varsta de saizeci de ani, dispunand de puteri extinse. Deciziile erau legitimate in ansamblul lor prin aprobarea celor doi regi care domneau impreuna, simbol al puterii publice. Un colegiu format din cinci barbati, asezat in fruntea unei politii secrete, asigura aplicarea deciziilor egalilor.

In Sparta, copiii erau crescuti in cazarmi. Devenind cetateni dupa 30 de ani in urma unei casatorii obligatorii, egalii purtau un vesmant de lana nealbita, fara nici un semn distinctiv. Ura fostilor ahei, deveniti sclavii lor, nu a slabit niciodata, dar spartanii au stiut sa fie uniti si sa reziste tentatiilor: folosirea aurului era interzisa, ca si prostitutia. Obezitatea chiar, ca semn al desfranarii, era prost vazuta.

Model
Legile lui Licurg au servit drept punct de referinta tuturor legiuitorilor greci: Zeleucos din Locres (660), Dracon din Atena (620), Charondas din Catane (610), si poate chiar pentru Deuteronomul din Ierusalim (610); legiuitorii romani din 509 si-au imaginat puterea biconsulara ca amintire a diarhiei spartane. Republica lui Platon datoreaza mult, si ea, sistemului lui Licurg.

Si femeile
Contrar celorlalte cetati grecesti care nu au acordat femeilor decat un statut inferior, in Sparta, Licurg s-a gandit sa le asocieze in serviciul statului. Crescute la fel de sever ca si barbatii, antrenate in lupta si educate ca si ei, femeile spartane aveau, in plus, reputatia de a fi cele mai frumoase femei din Grecia.