Scipio Africanul (cca 235-183 i. Hr.). General roman.
„Carthaginis horror": „Teroarea Cartaginei"
A fost cel mai mare admirator al dusmanului sau, Hannibal, si a stiut sa extraga esentialul din mesajul strategic al cartaginezului: a inconjura pentru a castiga.
Precocitate
Publius Cornelius Scipio a devenit, la douazeci si patru de ani, succesorul tatalui si unchiului, morti in lupta impotriva fortelor cartagineze. Chiar daca varsta-i frageda ii interzicea, teoretic, sa preia asemenea responsabilitati, senatul din Roma a votat o lege speciala, dandu-i conducerea armatelor din Spania.
Intelepciune
Scipio trecea drept intelept, prudent si pios. in plus, excelenta lui educatie, elocinta cultivata si simtul curtoaziei cucerisera increderea poporului care il credea binecuvantat de zei. in ciuda numeroaselor disensiuni datorate infrangerilor succesive ale legiunilor romane in Italia, el a fost sprijinit in unanimitate dupa ce a atacat cu succes spatele armatelor lui Hannibal din Spania; aceasta manevra, atit de caracteristica tehnicilor de lupta ale lui Hannibal, i-a permis sa faca din Spania o provincie romana, pe cand Hannibal ocupa inca o buna parte din Italia!
In 205, Scipio a fost ales consul si investit in functie de comandant al armatei romane.
Despartit de liniile de comunicatie ale armatelor sale, criticat la Cartagina care refuza sa-i trimita trupe proaspete, Hannibal s-a intors, in cele din urma, in Africa in anul 203 pentru a pune stavila inaintarii lui Scipio. Dupa treizeci si sase de ani de absenta, profund deceptionat de abandonul aliatilor macedoneni, galici, africani si de ostilitatea senatului din Cartagina, detinut pe atunci, in marea lui majoritate, de un clan rival, a pus pe picioare, in mare graba, o noua armata, asteptindu-1 pe Scipio la Zama, o mica localitate la 80 de km de Cartagina.
Generozitate
In timpul bataliei, Hannibal, in varsta de 45 de ani, 1-a infruntat si 1-a ranit pe Scipio, 1-a urmarit pe Massinissa, numidul trecut in tabara romana, apoi, vazand ca pierdea batalia, a fugit la Cartagina pentru a convinge orasul sa ceara pacea. Scipio, generos, a acceptat cu onoare aceasta predare si s-a multumit sa captureze intreaga flota cartagineza. intors la Roma, a trebuit sa faca fata reprosurilor senatorilor si s-a intors la pamanturile sale.
Rigoare
Dupa infrangerea de la Zama, factiunile ostile lui Hannibal au adus la cunostinta romanilor invingatori ca acesta merita moartea, deoarece, dupa ei, acesta punea la cale un complot impotriva Romei. Scipio a venit in persoana sa apere cauza fostului sau dusman infrant, dar degeaba.
Hannibal a fost silit atunci sa fuga in Orient. Tradat de aliati, incercuit de romani, s-a sinucis. Scipio a murit si el la scurt timp dupa aceea, retras la mica lui ferma despre care filozoful Seneca va spune, trei secole mai tarziu, dupa ce a vizitat-o, ca nu avea nici bai, nici pardoseala.