Întemeiat în 1823. Suprafaţa - 51 kmp. Distanţa până la or. Donduşeni - 23 km. R.Răut. Biserica Naşterea M-cii D-lui (1875). Situat la 10 km de st.c.f. Târnova, 23 km sud de or. Donduşeni şi 210 km de Chişinău, satul şi-a pornit existenţa de la nişte locuitori, care s-au instalat aici în 1823, strămutându-se din satul vecin Scăieni, deoarece lucrau pe moşia boieruluiSturza.
Se zice că administrator pe această moşie era unul pe nume Baraboi, de la care şi se trage denumirea satului. Oamenii, cică, se întrebau "Unde lucrezi?" şi răspunsul era numaidecât "La Baraboi", nu "La Sturza", încât până la urmă i-au zis satului Baraboi. Există si o altă opinie că satul şi-a căpătat numele de la planta cunoscută baraboi, care creştea din abundenţă prin dumbrăvile şi crângurile din partea locului.
"Dicţionarul geografic..." al lui Zamfir Arbore menţionează că s.Baraboi este aşezat între s.Briceva şi Mihăileni, în Valea Bourului. La nord-vest de sat este un deal înalt de 105 stânjeni. Cea mai apropiată aşezare urbană /45 km/ este oraşul Bălţi.
În preajma localităţii, în locul numit Pogor, se află vatra unui sat părăsit din sec. II-IV e.n. Pe acest loc se găsesc fragmente de vase din lut şi alte obiecte din perioada menţionată.
Pe moşia satului sunt 7 movile funerare - mărturie veritabilă că în sec. trecute pe aici au hoinărit triburi venite din stepele asiatice. În ele au fost înmormântaţi migratorii decedaţi pe meleagurile Moldovei. În 1873 a fost zidită din piatră biserica „Naşterea Maicii Domnului”, iar primul proprietar din localitate a fost moldoveanul Baraboi.
În 1861 satul avea 132 de case cu o populaţie de 1.048 de locuitori. Prima şcoală secundară, dar de importanţă regională (şcoală de gubernie), a fost construită în Baraboi în anii 1898-1900. La înc. sec. XX, în 1904, satul avea 310 case cu 2.003 locuitori. Ţăranii stăpâneau 2.740 desetine de pământ.
„Dicţionarul statistic al Basarabiei”, editat în 1923 la Chişinău, relatează că în 1923 satul avea deja 700 de gospodării cu 6.800 de locuitori.
Originar din s.Baraboi, savantul Aurelian Gulea /n.28.05.1946/, doctor habilitat în chimie, profesor universitar, prin ampla sa activitate ştiinţifică şi-a făcut un nume de reputaţie mondială. Enormul său volum de muncă didactică precum si cercetările fundamentale şi-au găsit întruchipare în zece manuale, inclusiv patru în l.franceză, peste 350 de lucrări ştiinţifice în periodicele de specialitate de la noi şi de peste hotare, 51 de patente şi brevete cu utilizări în biotehnoligie, farmaceutică, medicină, industria alimentară şi alte ramuri ale economiei naţionale, aducându-i savantului numeroase medalii de aur şi argint, precum şi alte distincţii la cele mai prestigioase foruri internaţionale de inventică şi tehnologii noi.
Astfel, dl Aurelian Gulea, cavaler al ordinului "Gloria muncii", e membru titular al AŞ din New-York, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Iowa /SUA/ , inventator de elită al Belgiei, României şi Rusiei, laureat al Premiului Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală, cavaler al Ordinului Regatului Belgia "Merite de inventiori " şi al ordinului "Europeen du Merite" ş.a. Din 1991 se află în fruntea catedrei de chimie anorganică a Universităţii de Stat din Moldova.
La 1 ian. 1998 comuna avea 1.478 de gospodării şi o populaţie de 3.906 persoane. Baza social-culturală a satului o alcătuieşte în prezent biserica, şcoala medie, gospodăria agricolă, grădiniţele de copii, ambulatorul, punctul veterinar, magazinele, cafeneaua, casa de cultură, brutăria, oficiul poştal, casa de economii. (Tatiana Pântea, Localităţile Republicii Moldova)