Atestat în 1909. Notă statistică: Suprafaţa - 10,8 kmp. Distanţa până la or. Ungheni - 40 km. Biserica Sf. Arh. Mihail (înc. sec. XX). Gospodării - 240. Populaţia - 620 de oameni (300 de bărbaţi, 320 de femei), incl. 416 români, 182 de ucr., 18 ruşi, 4 bulgari. Apţi de muncă - 212. Sectorul ind. - 61 ha, 130 de bovine, 100 de porcine, 302 ovine.

Fondul locativ - 23,5 mii mp. Case - 240, cu instalaţie de apă - 30, cu gaz lichefiat - 230. Fântâni - 32. Drumuri - 3 km cu  îmbrăcăminte dură. 1 magazin, o cafenea, o casă de prestări servicii, o baie, un punct medical, o grădiniţă de copii, un oficiu poştal.    

La înc. sec. XX, mai la vale de Boghenii Vechi, la 7 km de gara Corneşti, 40 km de c-rul jud. de azi şi 90 km de Chişinău, răsări, lângă sălciile cu stufării în preajmă, un pâlc de case răzleţe, cu cărăruşe adunate la şipotul Culei. Întemeiaseră noua localitate nişte ucraineni pribegi, la care se alăturaseră şi câţiva băştinaşi din satele vecine, dornici să treacă mai aproape de ogoarele lor, din lunca râului podgorean.

Condiţiile geografice, climaterice şi economice prielnice ajutară sătişorului să crească repede. La sf. a. 1915 el număra de acum 118 bărbaţi si 107 femei. Dicţionarul statistic al Basarabiei, editat în 1923 la Chişinău, îi dă următoarea caracteristică: "Boghenii Noi, pe Cula. Plasa Corneşti. Anul întemeierii 1909. Primul proprietar al satului a fost Ştefan Fuştei. Bălţi 47 km. Regiune de şes şi colină. 60 clădiri cu 278 locuitori. Poştă rurală, primărie. Gara Perival 7 km". Dicţionarul statistic al Republicii Moldova din 1994 indică prima atestare cu doi ani mai înainte, în 1907, dar nu cunoaştem sursa acestei afirmaţii.

În toamna anului 1922, 54 de locuitori din Boghenii Noi primesc în moştenire 117 ha de pământ de la instituţia română "Casa Noastră". Peste 10 ani satul întrunea 462 de suflete, cele mai bogate fiind familiile lui Ion Zalevschi (98 ha) şi a lui Mihail Zalevschi (90 ha).

La 1 aug. 1949 Boghenii Noi din r-nul Corneşti înregistrau 511 locuitori (193 de români, 313 ucraineni şi 5 ruşi).

K-zul "Viaţa nouă" din localitate în 1968 a dat producţie globală de 3,3 mln rub., obţinând un beneficiu de 772 mii rub. La 1 ian. 1969 fondurile lui indivizibile alcătuiau 3 mln 800 mii rub. În sat funcţiona un mare atelier de altoire a viţei de vie, o şcoală primară, un club cu instalaţie de cinema, un ambulatoriu, o creşă, grădiniţă, un oficiu poştal, un magazin, o casă de prestări servicii.

În 1971 coop. agr. a fost transformată în gospodărie de stat (sovhoz), dar nici ea n-a avut sorţi de izbândă. În 1989, încurajaţi de reforma în agricultură, podgorenii au depus cereri să li se repartizeze cota de pământ şi cota valorică, creând la început o cooperativă agricolă, apoi gospodării ţărăneşti. Mulţi preferă să-şi lucreze ogoarele în mod individual, dar lipsa de tehnică, combustibil, seminţe şi finanţe îi va impune să-şi asocieze forţele.

În 1979 Boghenii Noi numărau 592 de locuitori (272 de bărbaţi şi 320 de femei), în 1989 - 559 de suflete (249 de bărbaţi şi 310 femei). La 1 aug. 1999 avea 570 de locuitori. Drept consecinţă a reformei administrativ-teritoriale din martie 1999 primăriile Sineşti şi Boghenii Noi au fost comasate, subordonându-se împreună cu satele Boghenii Vechi, Izvoreni, Măgurele, Mireşti, Poiana, Pojarna, Sineşti unei singure primării - celei din Boghenii Noi.

"Raza de influenţă a comunei noastre e cea mai întinsă din judeţul Ungheni, scrie primarul Gheorghe Ştefârţă, originar din Boghenii Vechi. Ea cuprinde o suprafaţă de 8.504 ha şi o populaţie de 5.100 de locuitori. În patru localităţi nu există şcoli, 170 de elevi trebuie transportaţi zilnic la şcolile din Sineşti şi Corneşti. În Boghenii Noi a fost construit un complex pentru şcoală şi grădiniţă, dar a rămas nefinisat. Din cele 8.504 ha de pământ cu destinaţie agricolă pot fi impozitate numai 4.679 ha. De aici şi restanţele mari la pensii şi salarii - peste 700 mii de lei. Mai rău, anul 1999 s-a dovedit a fi secetos, livezile au rămas fără roadă, multe ogoare din lipsă de tehnică şi combustibil s-au transformat în pârloagă" ("Moldova Suverană" din 14 aug. 1999).

Pe moşia comunei se aştern 2.057 ha de pădure seculară, din care jumătate aparţine ocolului silvic de stat, o altă jumătate e la balanţa primăriei şi îşi caută un bun gospodar. Doar codrii nu-s numai plămânii meleagului, ci şi o sursă sigură de existenţă.

În satele comunei scade natalitatea, creşte numărul bătrânilor, pensionarii depăşesc cifra de 1200 de persoane. La cele 8 sate revin numai trei şcoli şi nici una medie completă. 5localităţi n-au bisericile lor. (Silvia Corlăteanu-Granciuc, Localitatile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment