Atestat la 15 iunie 1431, cu denumirea Vadul de Piatră. Notă statistică. Suprafaţa - 2,5 kmp. Distanţa pînă la or. Edineţ - 10 km. Gospodării (în 1994) - 375. Populaţia - 917 oameni. Apţi de muncă - 499. Sectorul ind. - 84 ha. Fondul locativ - 26,3 mii mp. Case - 375, cu instalaţie de apă - 175, cu gaz lichefiat - 200. Fîntîni - 55.
Drumuri - 1,7 km (cu îmbrăcăminte dură - 1 km). Un magazin, o grădiniţă de copii, o bibliotecă.

Chetroşica Veche, sătişor cu o vîrstă căruntă de aproape şase secole, în ultimii ani s-a contopit cu or. Cupcini, îl desparte de zona industrială şi blocurile cu multe etaje ale acestuia doar panglica argintie a rîuşorului Ciuhur. Se află lîngă autostrada Bălţi - Cernăuţi, pe şoseaua ce duce spre Parcova şi Fîntîna Albă. Colina din spatele localităţii are o altitudine de 262 m, mai la deal de sătuc se văd stînci înguste, de la care siliştea a moştenit iniţial două denumiri - Vadul de Piatră şi Piatra pe Ciuhur.

Dar primii oameni s-au stabilit aici cu circa 4.500 de ani în urmă, fondînd un sat mare, ce avea case cu unul sau două etaje de lemn şi lut. Ei se ocupau cu agricultura primitivă, creşterea vitelor şi diferite meşteşuguri casnice, mai ales cu confecţionarea uneltelor de muncă din cremene şi modelarea vaselor de lut, deşi cunoşteau şi arama. Satul a ars definitiv, probabil, din cauza invaziei nomazilor de cîmpie.

Pe aceste locuri se găsesc din belşug diferite obiecte, mai ales oale de lut, tipice pentru epoca eneoliticului.
Prin cartea domnească din 15 iunie 1431 Alexandru cel Bun a dăruit această moşie vornicului Cupcici, împreună cu alte sate. Hotarul acestor sate, de la Vadul de Piatră, de cealaltă parte a Ciuhurului în sus, până la Durnea Ceatariul, iar de la Ciuhru, în jos, până la Dumbrava rotundă şi de la Tador pe vechiul hotar până la Racovăţ şi... pe vechiul hotar, pînă la Vadul de Piatră.

S-au păstrat două gramote semnate de voievozii Eremia Movilă (din 25 martie 1605) şi Vasile Lupu (din 25 ian. 1641), iar Domnitorul Grigore Ghica prin actul din 31 iunie 1776 face satul Piatra pe Ciuhur danie Mănăstirii "Trei Ierarhi" din Iaşi. În 1817 pisarii ţarişti au înregistrat pe moşia mănăstirii de aici un cătun cu 5 ogrăzi ţărăneşti.

Recensămîntul din 1859 a fixat în Chetroşica Veche, volostea Copăceanca, 26 de familii (54 de bărbaţi şi 49 de femei), care munceau pe moşia Mănăstirii "Trei Ierarhi". Dvorenii Arcadie şi Leonid Dolivo - Dobrovolski iau în arendă moşia mănăstirii cu tot cu cele 34 de familii de ţărani cît număra localitatea în 1875. Peste doi ani 82 de oameni din Chetroşica Veche se molipsesc de difterie, mulţi cad victime epidemiei.

În 1880 moşiile din Chetroşica Veche şi Chetroşica Nouă trec în posesia complexului monastic de la Sfîntul Munte din Grecia. Şcoala de alfabetizare de aici îşi începe lecţiile în 1897, avînd-o ca învăţătoare pe Parascovia Spinei, decorată la 6 apr. 1903 cu medalia de argint "Za userdie" ("Pentru sîrguinţă").

Dicţionarul geografic al Basarabiei, editat de Zamfir Arbore în 1904 la Bucureşti, ne informează: "Chetroşica Veche, sătuc în jud. Bălţi, aşezat pe partea stîngă a Ciuhurului, lîngă şoseaua dintre Bălţi şi Edineţ. Face parte din volosti Copăceanca. Are 22 case". Din lipsă de mijloace şcoala a fost închisă. Şcoala îşi reia activitatea la 1 sept. 1907, adunînd în clasă 12 băieţei şi 6 fetiţe.

În 1910 Chetroşica număra 48 de gospodării, în 1923 - 85 de case, avea şcoală primară, o carieră de piatră. 73 de locuitori au fost înzestraţi de autorităţile române cu 222 ha de pămînt din moşia mănăstirească. Peste zece ani, în 1933, localitatea întrunea 396 de oameni.

La 10 noiem. 1940 au fost înregistraţi în Chetroşica Veche 483 de locuitori. În 1971 Chetroşica Veche număra 741 de locuitori, în 1989 - 912, la 1 iunie 2000 - peste 1000 de suflete.

Deoarece satul e o suburbie a or. Cupcini, populaţia se foloseşte de toate serviciile din zona administrativă, industrială, comercială şi culturală de peste rîuşorul Ciuhur. În localitate se impune doar cariera de piatră şi prundiş. Chetroşica Veche se află la 10 km depărtare de c-rul raional Edineţ şi la 4 km de la st. c. f. Brătuşeni, pînă la Chişinău are distantă de 192 km. (Liviu Belîi, Localităţile Republicii Moldova)