Atestat în anul 1713. Notă statistică (a. 2004): R. Nistru şi Ichel. Populaţia - 1.868 de locuitori. Şcoală medie incompletă, cămin cultural, bibliotecă publică, oficiu poştal, punct medical, grădiniţă de copii, cîteva magazine, monument consacrat sătenilor căzuţi în războiul al doilea mondial. Distanţa pînă la c-rul raional Criuleni - 16 km, pînă la st. c.f şi mun. Chişinău -23 km.

Aşternut pe pieptul unui deal cu faţa spre soare la confluenţa rîurilor Ichel şi Nistru, lîngă răspîntia şoselelor ce duc spre Criuleni (la est), Vadul lui Vodă (la sud) şi Chişinău (la vest), Coşerniţa se mărgineşte cu localităţile Boşcana şi Oniţcani.

Peste Nistru se întrezăresc întinsele livezi din Coşniţa şi Pîrîta.Coşerniţa de la gura Ichelului a fost menţionată în scris pe 30 aug. 1713 ca "Moşie în trei bătrîni: într-un bătrîn stăpîneşte monahul Dosoftei Bîrle cu soră - sa Dochiţa, iar în alt bătrîn - Ion Bîrle cu văru - său" (Nicolae Iorga).

Dintr-un act de proprietate datat cu 2 martie 1749 aflăm că satul Coşerniţa din ţinutul Orhei aparţine moşierului Apostol Catargi, mai tîrziu, între anii 1812 - 1921, el se afla în posesia hatmanului Ilie Catargi (1747-1822), care dispunea aici de 50 fălci de pădure îngrădită, 8 familii de ţărani şi 4 burlaci. A candidat din partea boierilor basarabeni la postul de guvernator. În 1835 se pricopseşte aici cu moşie nobilul Ştefan Lazo cu soţia sa Sofia, care se foloseau de munca ţăranilor şerbi.

Recensămîntul populaţiei din 1836 a constatat în Coşerniţa din ocolul Nistru de Jos, jud. Orhei: "Sat fără biserică, 21 ogrăzi, 65 bărbaţi şi 58 femei". Nu prosperase cu mult nici în 1859, cînd s-a făcut un alt recensămînt - Coşerniţa crescuse doar cu 4 case, iar numărul locuitorilor scăzuse, aici trăiau 51 de bărbaţi şi 49 de femei. În 1865 boierul Marcu (în unele documente e scris Marcovoi) procurase la Coşerniţa 1.373 des. de pămînt, incl. 109 des. de pădure.

Din culegerea "Gubernia Basarabia în 1870 - 1875", editată în 18791a Chişinău sub redacţia renumitului statistician Alexandru Egunov, aflăm că satul Coşerniţa din volostea Criuleni în 1870 număra 36 de curţi, iar în 1875 - cu trei curţi mai mult, populaţia sporise de la 169 la 176 de suflete, menţionîndu-se "trăiesc greu".

Cu ajutorul băncii din Herson comerciantul Nicolae Popov procură pe 2 febr. 1877 tocmai 1.117 des. de pămînt. Satul intra de acum în volostea (plasa) Hîrtopul Mare. În timpul ciumei din vara anului 1882 aici au pierit 119 vite cornute mari. Sătenii primesc 246 nadeluri (loturi) de pămînt, dispuneau de o moară cu tracţiune de cai, pe cînd boierul Nicolae Popov îşi construise moară cu aburi. În 1895 la Coşerniţa plantaţiile de vii se extinseră pe o suprafaţă de 7,7 des., 3.782 de butuci aparţineau ţăranilor şi 2.864 - comerciantului Nicolae Popov.

În 1904, după cum arată Dicţionarul geografic al Basarabiei, alcătuit de Zamfir Arbore, Coşerniţa avea 46 de case şi 484 de suflete. Moşia satului era luată în arendă de Danil Orleanco. În timpul rebeliunii din 1907 ţăranii s-au ridicat asupra acestuia cu furci şi topoare, deoarece ei posedau doar 53 des. de pămînt şi erau intraţi pînă la gît în datorii. 86 de curţi şi 297 de locuitori avea Coşerniţa în 1910.

Toamna anului 1922, după reunirea Basarabiei cu România, le-a adus ţăranilor din Coşerniţa o mare bucurie: 105 familii nevoiaşe au fost împroprietărite gratuit cu 463 ha de pămînt confiscat din moşiile boiereşti. Dicţionarul Statistic al Basarabiei (Chişinău, 1923), determină că satul de la gura Ichelului avea 120 de ogrăzi, 547 de suflete, 4 case boiereşti ruinate, şcoală primară. În 1930 îl găsim preot la Coşerniţa pe Constantin Murea, originar din satul Ustia.

Vladimir Petrov, născut în 1897, fost primar în Coşerniţa, a fost ridicat şi supus represiunilor draconice staliniste, îndată după "eliberare", în 1941. Prin anii "70 – "80, deşi sediul k-zului se afla în Coşerniţa, localitatea era supusă administrativ Sovietului sătesc din Boşcana. La 1 ian. 1971 în Coşerniţa trăiau 785 de oameni. Sovhozul „Coşerniţa”, specializat în creşterea vitelor cornute mari de prăsilă, a avut un beneficiu de numai 83,5 mii ruble.

Treptat se simţea acuta necesitate de a trece la un alt sistem de gospodărire, bazat pe proprietatea privată asupra pămîntului. În prezent ţăranii din Coşerniţa, înzestraţi cu pămînt şi cota valorică, îşi caută locul potrivit şi profitabil în avalanşa economiei de piaţă.

Pînă la reforma administrativ - teritorială din 2002 Coşerniţa şi cătunul Mărdăreuca intrau în raza comunei Boşcana. (Vladimir Nicu, Localităţile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment