Atestat la 31 martie 1615. Notă statistică (oct. 2004). R. Cula. Suprafaţa - 3,8 kmp. Gospodării - 62. Fondul locativ - 4,2 mii mp. Populaţia - 104 oameni. Case cu gaz lichefiat - 55. Suprafaţa moşiei - 230 ha. Fîntîni - 12. Distanţa pînă la st. c. f. Călăraşi - 24 km, pînă la Chişinău - 94 km. Bibliotecă, magazin mixt.
Duma, sătuc de codru, s-a camuflat într-o văgăuna cu deschidere spre r.Cula, între satele Dereneu şi Onişcani şi este împrejmuit de vii, livezi şi păduri, avînd şi un iaz în preajmă. Vatra lui cuprinde 20 ha, situată la 1 km est de Dereneu.
Bătrînii susţin că Duma a luat naştere în 1495, pe cînd Ştefan Vodă se găsea pe tronul ţării. Îşi trage toponimul de la numele marelui boier Duma. Dar documentar, precum constată cercetătorul Vladimir Nicu, a fost atestat la 31 martie 1615. El face trimitere la culegerea "Documente privind Istoria României. Veacul XVII. A. Moldova". Vol. III. Bucureşti, 1954.
În registrele recensămîntului din 1774 lipseşte. Probabil, a fost luat drept o mahala a s. Dereneu sau este scăpat din vedere.
Recensămîntul din 1859 a fixat în cătunul Duma 12 case cu 65 de bărbaţi şi 65 de femei, pe moşia boierului Vartic, care stăpînea aici şi la Dereneu 524 des. de pămînt. Către a. 1875 numărul ogrăzilor aproape se dublase, erau 22, pe cînd populaţia se redusese la 51 de bărbaţi şi 50 de femei. Holera din 1872 trecuse cu coasa ei nimicitoare şi prin acest cuib de podgoreni.
Dicţionarul geografic al Basarabiei,editat de Zamfir Arbore în 1904 la Bucureşti, îi dedică aşezării doar două propoziţii: "Duma, sătuc in jud. Orheiu, volosti Teleneşti, aşezat spre est de satul Dereneu, în aceiaşi vale. Are 30 case, cu o populaţie de 248 suflete". În anii următori devine şi mai mic, în 1913 el număra 87 de bărbaţi şi 92 de femei. Duma înregistrase 32 de copii de şcoală, dar nu avea şcoală. Şi pînă atunci, şi după aceea elevii bătătoreau cărăruşa spre Dereneu, enoriaşii - aşijderea.
Reforma agrară i-a împroprietărit în 1922 pe 34 de ţărani din sătucul Duma cu 100 ha de pămînt. Cel mai bogat om în 1933 rămînea aici Serghei Vartic cu 82 ha de teren arabil şi 10 ha de vie, care-şi procurase şi treierătoare proprie.
În toamna a. 1940 autorităţile sovietice au înregistrat în Duma din r-nul Bravicea 206 locuitori, toţi moldoveni. Războiul din 1941-1945 a schilodit zeci de oameni, iar Gheorghe Ciubotaru, Alexandru Doru, Alexandru şi Dumitru Holban, mobilizaţi în Armata Roşie, au căzut jertfă gloanţelor.
După doi ani teribili de foamete, cînd păreau că toate nenorocirile au fost depăşite, staliniştii au ridicat din Duma 4 din cele mai gospodăroase familii, ale lui Andrei Ciubotaru, Constantin Ciubotaru, a Eudochiei Ciubotaru şi a lui Ştefan Popa, le-au deportat în Siberia cu tot cu copii.
Între anii 1949-1996 aici a activat o brigadă de viticultori şi livădari, care aparţinea gospodăriei agricole din Dereneu, apoi, fiind împroprietăriţi cu pămînt, gospodarii, în loc să caute o formă colectivă de asociere, au dat preferinţă modului individual de gospodărire.
Sătucul mic a fost şi mic a rămas. În 1979, el număra 170 de locuitori (84 de bărbaţi şi 86 de femei), în 1989 şi mai puţin - 150 de suflete (78 de bărbaţi şi 72 de femei). Şcoala primară a instruit copiii pînă în 1960, apoi elevii au trecut definitiv la Dereneu, începînd chiar cu cl. I.
La 1 ian. 2002 Duma număra 68 de case şi 128 de locuitori, care beneficiau de o grădiniţă de copii, o bibliotecă şi un magazin. (Vladimir Nicu, Localităţile Republicii Moldova)