Atestat la 8 aug. 1898. Notă statistică (2005). Suprafaţa - 15 km p. Distanţa pînă la c-rul r-nal - 12 km, pînă la Chişinău - 250 km. Gospodării - 272. Populaţia - 513 persoane (262 de bărbaţi, 251 de femei), 54 - români, 446 - ucraineni, 13 - ruşi. Sectorul agrar -751 ha de pămînt. 2 SRL - "Viansalt" şi "Case-agro". Gospodării ţărănesti - 64 cu 32 ha. Iazuri - 4, fîntîni - 127. Pîrîrul Cubolta. Moară, oloiniţă, 2 magazine, grădiniţă de copii, gimnaziu, club, bibliotecă, punct medical.
Sat relativ mic aşezat în sud-estul r-nului Donduşeni, unde formarea rîpilor este foarte frecventă – 2 ponoare pe kilometru pătrat. Dezmembrarea reliefului fixează frecvent de la 60 la 100 metri. În negura timpului pe aceste locuri se aflau aşezări umane. Ion Hâncu relatează că specialiştii au descoperit aici 3 vetre de sate, un cimitir vechi şi 13 movile străvechi. Două vetre de sate datează din perioada anilor 3000 - 2000 î. Hr., cînd oamenii îşi făceau unelte de cremene. Tot aici s-a descoperit vatra unui sat şi un cimitir din perioada romană. Acest sat străvechi a fost devastat şi incendiat în anul 376, în timpul invaziei hunilor.
Despre înfiinţarea satului actual dăinuie o legendă transmisă de la o generaţie la alta, precum că numele aşezării provine de la Elisaveta Stamati. Cică Iosif Navroţki, din numele ţăranilor veniţi de prin regiunea Kameneţ-Podolsk, a cumpărat în 1898, de la boieroaica vizată un lot de pămînt. Învoiala s-a efectuat cu o condiţie pusă de stăpîna terenului: viitorul sat va purta numele Elisaveta. Tot legenda atestă că primii imigranţi care s-au aşezat cu traiul aici purtau numele de familie Adamciuc, Boico, Bruzniţchi, Climov, Dovgan, Edinac, Gorin, Miscisin, Pastuh, Zagorodnîi etc. În total 59 de familii.
A fost aşa sau altfel, nu ştim, dar denumirea Elisaveta, preschimbată de regimul ţarist în Elizavetovca, s-a păstrat pînă în zilele noastre. Totuşi, să apelăm şi la documentele timpului, pe care am reuşit să le depistăm. Actul administraţiei judeţene Soroca "Cu privire la orînduirea noilor aşezări" certifică: "în anul curent domnul guvernator al Basarabiei a aprobat proiectul nr. 2.494 din 8 august 1898 cu privire la noul sat Elizavetovca, ce se înfiinţează de tovărăşia ţăranilor veniţi din regiunea Podolia.
Din punct de vedere administrativ-teritorial, satul aparţinea jud. Soroca, iar între anii 1998-2003 - jud. Edineţ. Plasele, însă, se schimbau mult mai des. La începuturi făcea parte din volosti Tîrnova, în perioada interbelică - plasa Climăuţi, azi - r-nul Donduşeni.
În primii ani de după atestare, populaţia evolua în mod normal. În 1905 se înregistraseră 145 de locuitori, iar în 1923 - 500, inclusiv 247 de bărbaţi şi 253 de femei. De menţionat că la mijl. deceniului trei al sec. XX satul era alcătuit numai din 50 de case, majoritatea locuitorilor se adăposteau în 106 menaje.
S-a ameliorat situaţia şi în alte domenii. Potrivit Dicţionarului statistic al Basarabiei, în 1923, satul Elizavetovca din comuna Plopi, jud. Soroca, cu o populaţie de 500 de locuitori avea primărie, o şcoală primară mixtă, moară cu motor, ce aparţinea lui Ioan Calujschi şi oficiu poştal. Recensămîntul general al populaţiei României din 29 dec. 1930 ne prezintă o informaţie mai amplă despre situaţia demografică. Satul Elizavetovca, plasa Climăuţi, jud. Soroca, a înregistrat 169 de gospodării, locuite de 714 oameni, incl. 336 de bărbaţi şi 378 de femei. Din punct de vedere etnic 16 erau români, 698 - ruşi. Apţi de muncă: 414 persoane (58 la sută). O invidie plăcută provoacă faptul că datele catagrafiei n-au fixat nici divorţuri, nici persoane cu defecte fizice sau boli incurabile.
Succese notabile a obţinut aşezarea în domeniul învăţămîntului. În 1933 aici funcţiona o şcoală primară mixtă frecventată de 135 de elevi, instruiţi de învăţătorii Petre Rudi, Solomon Şargu şi Dumitru Şargu. Recensămîntul din 29 dec. 1930 înregistrează 237 de persoane ştiutoare de carte (44,6%), incl. 226 - cu studii primare, 7 - secundare, 4 - profesionale.
La 1933 în Germania s-a instalat dictatura fascistă. În multe ţări, incl. România, oamenii de rînd protestau împotriva extinderii fascismului. Satul Elizavetovca s-a evidenţiat în anii 1933-1938 prin activitatea ilegală a comuniştilor.
În iunie 1940, cînd Basarabia în mod forţat fusese inclusă în componenta URSS, satul capătă statut de comună. Preşedinte al sovietului sătesc este numit Ivan Climov, care în iulie 1941 este mobilizat în Armata Roşie şi a murit ulterior pe front. În primele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial satul făcea parte din plasa Tîrnova. Potrivit ordonanţei nr. 19 din 30 ian. 1942 a generalului C. G.Voiculescu, guvernatorul Basarabiei, judeţele ţinutului dintre Nistru şi Prut sunt divizate în plase şi comune. Elizavetovca se amplasează în componenţa comunei Plopi, plasa Climăţi, jud. Soroca.
Cercetătorii din domeniul folclorului au înregistrat în anii optzeci ai sec. XX că s-au scurs mărgăritare ale creaţiei populare de prin părţile locului. (Ion Leaşco, Localitatile Republicii Moldova)