Atestat în 1880. Notă statistică (2005). R. Saca. Distante: 11 km pînă la c-rul r-na1,136 km pînă la Chişinău. Suprafaţa - 1,3 kmp. Gospodării individuale - 130. Populaţia - 425 de locuitori. Casă de cultură, şcoală primară, grădiniţă de copii, punct medical, magazin.

Sat situat într-o vîlcea pe stînga văii rîuleţului Saca, la sud-est de or. Cantemir. Coordonatele geografice: 46 gr. 14 min. latitudine    nordică şi 28 gr. 14 min. longitudine estică. Cotele înălţimilor din împrejurime: 167 m (est), 166 m (sud-vest), 150 m. (nord).

Acestea ţin de partea sud-estică a zonei fizico-geografice Colinele Tigheciului. Vegetaţie de stepă şi silvo-stepă. Se cultivă viţa de vie, cereale, plante tehnice, legume. Localităţile din vecinătate: Iepureni, Cania, Alexandrovca, Taraclia, Plopi, Ţiganca. Staţie de cale ferată la Cantemir - gara Prut (9 km).

Asupra istoriei satului documentele ne informează următoarele:
1880. Din acest an, după unii cercetători, datează prima atestare documentară a localităţii.
1904. Dicţionarul geografic al Basarabiei de Zamfir Arbore indică pentru acest sat doar 12 case cu o populaţie numai de români.
1912. Hîrtop, sat în jud. Ismail, astfel este identificată localitatea în ghidurile administrative şi nomenclatoarele poştale de la înc. sec. XX.
1918. La reforma agrară din 1918-1924 un număr de 68 de locuitori din satele Hîrtoape şi Alexandrovca (jud. Cahul) au fost împroprietăriţi cu 423 ha de pămînt.
1922. Dicţionarul statistic al Basarabiei înregistrează satul Hîrtoape din jud. Cahul cu 43 de case şi 171 de locuitori, sătenii fiind împroprietăriţi la 1918.
1930. La recensămîntul din acest an s. Hîrtoape din jud. Cahul, plasa Ştefan cel Mare, are 219 locuitori, toţi de etnie română.
1937. Hîrtoape se numea satul şi în acest an, cînd făcea parte din com. Ţiganca, plasa Ştefan cel Mare, jud. Cahul.
1943. Cu acelaşi nume, Hîrtoape, la organizarea administrativ-teritorială din acest an, satul este înglobat în com. Ţiganca, plasa Ştefan cel Mare, jud. Cahul, împreună cu satele Ţiganca, Alexăndreni (azi Alexandrovca), Stolneşti (azi Stoianovca), Taraclia şi Ţiganca Nouă.
1955. Denumit deja Hîrtop, satul făcea parte din componenţa sovietului sătesc Taraclia, r-nul Baimaclia.
1994. Dicţionarul statistic al Republicii Moldova ne furnizează date informative mai complete: 128 de gospodării individuale, 407 locuitori (192 de bărbaţi şi 215 femei), dintre care 333 de români, 56 de ucraineni, 17 bulgari, un rus, un găgăuz; secţie a gospodăriei colective de stat "Ţiganca", 51 ha de terenuri în sectorul obştesc (49 ha de pămînt arabil, 2 ha de livezi) şi 38 ha de pămînt în sectorul individual; ambulatoriu, şcoală, grădiniţă de copii, magazin.

Onomastică. Denumirea satului reprezintă un toponim topografic, avînd la bază termenul entopic hîrtop "vîlcea scurtă ţi adîncă, de formă rotunjită, cu pante repezi şi înjerbate". Astfel s-a numit mai întîi valea, în care este aşezat satul şi apoi însăşi localitatea. Numele localităţii, după cum arată sursele documentare, apare menţionat alternativ, cu formă de singular (Hîrtop) şi cu formă de plural (Hîrtoape), în limbajul uzual încetăţenindu-se în cele din urmă varianta Hîrtop.

Nume de locuri: Bahna, Haşcana, Ilaşcu, Prisaca, Rădiul, Saca, Troiţa, Valea Hîrtopului, Valea Lingurii, Valea Taracliei. (Anatol Eremia, Localităţile Republicii Moldova)