Atestat la 15 noiem.1927. Notă statistică (oct. 2004). R. Gîrla Mare. Distanţe: pînă la c-rul r-nal - 7 km, pînă la st.ac.f. Făleşti - 2 km, pînă la Chişinău - 123 km. Populaţia - 599 de locuitori. Asociaţie de gospodării ţărăneşti. Gimnaziu, cămin cultural, bibliotecă, punct medical, un magazin. Comuna înglobează 3 aşezări -Sărata Veche, Hitreşti şi Sărata Nouă - cu o populaţie totală de 4.613 cetăţeni.
Hitreşti e un sătuc situat la 2 km est de combinatul de zahăr din Făleşti, în regiune de cîmpie şi coline mici, respirînd răcoarea a două iazuri de pe Gîrla Mare. Moşia lui se află între aşezările rurale Doltu, Işcălău, Făleştii Noi. Pentru noi, zic oamenii din localitate, e cu mult mai aproape reşedinţa raionului decît primăria comunei.
Cătunul a luat fiinţă în rezultatul reformei agrare din toamna a. 1922, cînd ţăranii basarabeni au fost înzestraţi cu pămînt confiscat din moşiile boiereşti. În scris acest cătun a fost atestat 5 ani mai tîrziu - la 15 noiem. 1927. În 1933 el însuma de acum 298 de suflete.
La schimbarea autorităţilor administrative din 1940, cînd invazia sovietică a pus frontieră pe Prut, în Hitreşti locuiau 512 oameni. Bărbaţii căzuţi pe fronturi în războiul din 1941-1945 sînt incluşi, la primărie, într-o listă comună cu cei din Sărata Veche şi Sărata Nouă.
În toamna a. 1946, cînd foametea punea stăpînire pe localităţile basarabene, la Hitreşti a fost înfiripat k-zul „Moldova slobozită". În toiul foametei, cînd oamenii deveniseră nişte schelete mişcătoare, gazeta „Moldova Socialistă" din 26 apr. 1947 publica din acest sat relatarea unui oarecare V. Hlopeţchi intitulată „Om îndeplini îndatoririle". Iar M. Ivanova în acelaşi ziar din 26 iunie 1949, semnala triumfător - „Creşte gospodăria kolhoznică".
Dar, întrucăt treburile mergeau prost, bolşevicii au recurs la deportări masive. Sătucul a fost curăţit de aşa-zişii „chiaburi". La 1 aug. 1949 pisarii regimului au atestat în Hitreşti un număr de 493 de oameni, dintre care 436 de ucraineni şi 57 de moldoveni.
Cu timpul, gospodăria agricolă din Hitreştí a fost „înghiţită" de marele kolhoz din Făleşti -„40 let Okteabrea" („40 de ani ai lui Octombrie"). La ferma din Hitreşti îşi făcu renume Anastasia Şevciuc, care îşi asumase angajamentul să obţină în 1959 cîte 6.200 litri de lapte de la fiecare vacă mulgătoare.
Recensămînturile din 1979 şi 1989 au constatat la Hitreşti 668 de omeni (317 bărbaţi şi 329 de femei) şi, respeciv, 637 de cetăţeni (308 bărbaţi şi 329 de femei). Recensămîntul din oct.2004 a scos în vileag o scădere continuă a populaţiei - 599 de suflete.
De remarcat că printre puţinele localităţí care în martie 1991 s-au declarat gata să participe la referendumul unional de păstrare a URSS a fost şi cătunul Hitreşti. La adunarea generală, în numele celor 637 de cetăţeni de aici, au avut luărí de cuvînt Severin, Crîşmari, Glazinschii (Moldova Suverană din 14 martie 1991). (Alexandru Ganenco, Localitatile Republicii Moldova)