1. Prevenirea ITS prin promovarea unui comportament sexual mai sigur;
2. Asigurarea unui acces general la prezervative de calitate şi la preţuri accesibile;
3. Promovarea tratamentului precoce a persoanelor care suferă de ITS şi a partenerilor acestora în serviciile de sănătate;
4. Servicii specifice pentru populaţiile care au contacte sexuale frecvente sau neprevăzute cu risc ridicat, cum ar fi lucrătorii din sex industrie, pentru adolescenţi, şoferi de tir, soldaţi, persoanele dependente de droguri;
5. Tratarea adecvată a ITS, şi anume utilizarea medicamentelor corecte şi eficiente, tratamentul partenerilor sexuali, educaţie şi consiliere;
6. Controlul pacienţilor asimptomatici, în cazul în care este posibil (de exemplu, pentru sifilis, chlamydie);
7. Oferirea de consiliere şi testare voluntară pentru infecţia cu HIV;
8. Prevenirea şi tratamentul de sifilis congenital şi de conjunctivită neonatală;
9. Implicarea tuturor părţilor relevante, inclusiv din sectorul privat şi public în prevenirea şi tratarea infecţiilor cu transmitere sexuală.
Consumul de substanţe psihoactive (tutun, alcool, droguri) şi traficul ilicit al substanţelor stupefiante este una din cele mai grave probleme sociale, ce cuprinde proporţii globale şi pune în gardă întreaga comunitate internaţională.
Consumul de droguri şi consecinţele negative ale acestui fenomen prezintă un pericol pentru întreaga omenire.
In lume sute de milioane de oameni suferă de narcomanie. Această maladie creează o multitudine de probleme de ordin medical, social, economic, prezentînd un pericol serios pentru sănătatea populatiei, securitatea naţională, cauzînd creşterea criminalităţii, mortalităţii, a invalidităţii. Fiind o problemă complexă, ea poate fi soluţionată doar prin efortul comun al instituţiilor de stat şi celor neguvernamentale.
In Republica Moldova narcomania a devenit o problemă pe parcursul ultimilor 20 de ani, fiind favorizată de factori de ordin psihosocial, economic, financiar.
O ingrijorare deosebită provoacă faptul ca circa 78 la sută din persoanele bolnave de narcomanie nu sunt încadrate în cîmpul muncii, creind un mediu nefavorabil pentru minori şi adolescenţi. Numai 21,5 la sută din persoanele care consumă droguri înregistrate işi fac studiile în diverse instituţii de învăţămînt.
Potrivit datelor statistice, circa 40% din elevi ştiu unde şi cum să facă rost de droguri, iar vîrsta medie a copiilor ce au consumat droguri pentru prima dată, în ultimii 5 ani, s-a micşorat de la 17 la 13 ani.
Conform datelor statistice, în Republica Moldova numărul consumatorilor de droguri creşte anual cu 42,3%, cuprinzând persoane tot mai tinere, în fiecare an decedează 120-140 narcomani. În anul 2008 oficial la evidenţă se aflau 1138 persoane, incidenţa totală constituind 31,9 la 100 mii locuitori .
Specialiştii subliniază că una din modalităţile principale de combatere a narcomaniei este profilaxia, desfaşurarea unei propagande antidrog active în familii, instituţii de învaţământ, colective de muncă. Unul din instrumentele eficiente în acest sens este publicitatea socială, prin intermediul careia tineretul poate fi cointeresat sa ducă un mod de viaţă sănătos şi să fie responsabil pentru propria sănătate.
Un rol aparte revine tratamentului şi reabilitării persoanelor dependente de droguri. Este important de a dezvolta o reţea de centre de reabilitare de profil narcologic, atît guvernamentale, cît şi neguvernamentale, în cadrul cărora să fie organizată reabilitarea medico-socială şi psihologică.
Un element de bază în stoparea acestui viciu este combaterea traficului ilicit de droguri şi pedepsirea dură a persoanelor implicate în aceste activităţi. In acest sens, începind cu anul 2007 în Republica Moldova a demarat Planul de actiuni cu privire la combaterea narcomaniei si narcobusinessului in anii 2007-2009, aprobat prin Hotarire de Guvern, ce prevede un şir de acţiuni menite să îmbunătăţească situaţia în domeniul dat.
Abuzul de droguri cauzează şi alte tipuri de probleme comportamentale şi sociale: suicidul, accidentele, absenteismul, delicventa etc. Narcomanii cronici au tendinţa de a-şi abandona familia, şcoala şi au un cerc de prieteni unde consumul de droguri este foarte răspîndit. De cele mai multe ori, părintii lor sunt ei însisi tributari alcoolului si drogurilor. Deoarece consumul de droguri este ilegal, utilizatorii şi furnizorii sînt direct sau indirect implicaţi într-o reţea de delicvenţă şi posibil de violenţă.
Măsurile de prevenire si combatere a narcomaniei:
- Control asupra producerii şi distribuţiei produselor farmaceutice;
- Control asupra producţiei, comercializării sau folosirii anumitor droguri;
- Pedepse aspre pentru cei care fac comert ilegal cu droguri ş mai ales pentru cei care incită un minor să-şi procure sau să utilizeze droguri;
- Măsuri de educaţie pentru sănătate şi promovare a modului sănătos de viaţă.
Pentru redresarea situaţiei create este nevoie de a desfăşura continuu măsuri privind informarea şi educarea populaţiei, contracararea circulaţiei ilicite a drogurilor, depistarea persoanelor care comercializează drogurile, îmbunătăţirea metodelor de tratament al bolnavilor. Colaborarea comună a instituţiilor statului, precum si a societăţii civile, în vederea combaterii narcomaniei este prevăzută şi de Politica Naţională de Sănătate. (Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva RM)