Cauzele conjunctivitei pot fi atât de natură infecţioasă (microbi, virusuri, ciuperci), cât şi de natură alergică (substanţe chimice alergizante, praf, polen etc). Foarte des însă conjunctivita este produsă şi de corpi străini pătrunşi în ochi, de arsuri cu substanţe chimice, precum şi de arsuri produse de raze ultraviolete.
Privirea fără ochelari de protecţie, la razele solare, la flacăra aparatului de sudură, ori la lămpi incandescente cu mercur, produce arsuri ale conjunctivitei oculare şi chiar ale retinei, cu pierderea temporară a vederii. În arsurile conjunctivei, simptomele nu apar întotdeauna imediat, fapt pentru care nu se iau măsuri urgente de tratament, ci abia după 6-12 ore, când apar primele simptome.
Simptomele conjunctivitei constau din congestionarea (înroşirea) şi usturimea conjunctivei şi din lăcrimare. Adesea, secreţia oculară este purulentă. Bolnavul are senzaţia de gunoaie sub pleoape şi nu poate suporta să privească lumina. Dimineaţa, la trezire, pleoapele pot fi lipite din cauza secreţiei oculare care s-a uscat. Unele conjunctivite sunt infecţioase, de aceea bolnavul, după ce a dus mâinile la ochi, se va spăla bine cu apă şi săpun, se va dezinfecta cu spirt sau alt dezinfectant şi va folosi numai prosopul personal, pentru a nu transmite infecţia şi la alte persoane.
Primul ajutor. Constă în repausul complet al ochilor. Se vor face spălături cu infuzie de muşeţel, cu ser fiziologic (sau o linguriţă de sare la un litru de apă), cu acid boric 2-3%. Se pun picături de colir în ochi, unguente cu antibiotice, comprese reci. Tratamentul local se repetă de 2-3 ori pe zi. Nu se vor face pansamente care să acopere ochiul, căci opresc scurgerea secreţiilor şi agravează infecţia. Pentru a feri ochii de lumină se vor purta ochelari fumurii, de soare. Bineînţeles, este nevoie adresarea la medic.