Prevenirea bolilor oncologice include în sine două strategii:

1. Profilaxia primară a cancerului la nivelul întregii societăţi prin controlul asupra factorilor de risc (în special modul de viaţă şi factorii mediului ambiant: aerul, apa, solul, fonul radioactiv, etc.).

2. Profilaxia secundară a cancerului:
a) Diagnosticul activ şi pasiv al stărilor precanceroase şi tratamentul lor (dispensarizarea activă a grupelor de risc, screeningul citologic), diagnosticul precoce şi confirmarea morfologică efectuată de către medicii specialişti din reţeaua generală, medicii de familie, oncologi, patomorfologi.

b) Tratamentul adecvat al tumorilor maligne (chirurgical, radiologic şi chimioterapeutic, combinat şi complex). Reabilitarea medico-socială a bolnavilor oncologici (în policlinicile specializate, staţionare, la domiciliu, sanatoriu).
Strategiile in combaterea cancerului
c) Expertiza vitalităţii.

d) Tratamentul paliativ (simptomatic), crearea infrastructurii medico-sociale de susţinere a bolnavilor oncologici.

În profilaxia şi combaterea cancerului o însemnătate primordială îi aparţine lucrului de educaţie pentru sănătate şi promovare a modului sănătos de viaţă.

Educaţia pentru sănătate, popularizarea cunoştinţelor despre cancer, etiologia şi căile de prevenire a lui, are o importanţă mult mai mare decît în alte disciplini medicale, fiindcă în oncologie viaţa omului în cel mai direct mod depinde de diagnosticul precoce al maladiilor canceroase. Ori un diagnostic precoce la rîndul său depinde de nivelul culturii sanitare a populaţiei, de conştientizarea unui comportament activ în ce priveşte profilaxia şi depistarea la timp a debutului unui cancer.

Combaterea cancerului presupune măsuri de profilaxie, în special prin depistarea şi tratamentul adecvat al maladiilor precanceroase, care eventual pot evolua în cancer. Chiar atunci cînd pacienţii se adresează medicilor specialişti (stomatologi, ORL, ginecologi, etc.) cu careva probleme de sănătate, nu toţi pacienţii respectă indicaţiile medicilor, nu toţi au spiritul de disciplină ca să trateze adecvat, la timp şi definitiv stările precanceroase. Dacă oamenii ar fi informaţi într-un volum optimal despre consecinţele acestei atitudini neserioase, ar evita o posibilă îmbolnăvire de cancer.

Populaţia trebuie să cunoască cîteva momente:
1. Cancerul nu apare practic niciodată pe fondul unor ţesuturi sănătoase şi, deci, el ar putea fi preîntîmpinat prin tratarea proceselor patologice inflamatorii cronice, tumorilor benigne, unor sindroame imunogenetice etc., care sunt numite stări precanceroase.

2. Toate prescripţiile şi recomandările medicilor trebuiesc respectate.

3. Este categoric inadmisibil un autotratament în baza unei experienţe străine.
Scopul principal al educaţiei pentru sănătate privind profilaxia cancerului este bine cunoscut: de a asigura depistarea precoce a cancerului pentru a obţine un efect maximal în vindecarea lui.

La acest capitol se cuvine a populariza pe larg cunoştinţe despre simptomatologia timpurie a cancerelor de diferite localizări, mai ales a celor specifice pentru zona respectivă. Este important să se vorbească doar despre primele semne suspecte şi nicidecum să fie elucidat întregul tablou clinic. Populaţia trebuie să ştie, că debutul cancerului nu este brusc, spontan, nu se manifestă prin dureri mari sau febră. Unica concluzie care trebuie făcută atît de lector, cît şi de fiecare dintre ascultători, este necesitatea adresării la medic la cele mai mici semne îngrijorătoare.

Nu se recomandă să se dea informaţia despre simptomatica stadiilor avansate, ele fiind mai spectaculoase au un răsunet emoţional şi se memorizează mai bine decît semnele mici. Accentul principal trebuie făcut anume pe semnele mici şi nu ca o simplă constatare, ci ca un impuls pentru acţiune. Sarcina medicului este de a-i face pe oameni să conştientizeze importanţa acestor semne şi să-i îndemne spre acţiune-adresare la medic.

Pentru a evita traumatizarea psihicului, medicul trebuie să sublinieze, că aceste simptome mici nu indică în mod absolut cancerul, ci doar fac să fie suspectaţi iar pentru ca să nu rămînă bănuieli şi suspiciuni, ar trebui de consultat medicul specialist. În cel mai bun caz cancerul va fi exclus, în cel mai rău caz, dacă se va depista la moment în stadiul incipient, ar putea fi vindecat.

Reacţiile psihogene ale oamenilor la un cancer suspectat diferă mult de la o persoană la alta, în funcţie de tipul persoanei ca temperament, caracter, emotivitate. Cea mai gravă categorie sunt oamenii anxioşi, care din cauza fricii de a auzi diagnoza, preferă să nu consulte medicul, aceşti oameni nu cred în posibilitatea unei vindecări.

Iată de ce, în activitatea de educaţie pentru sănătate trebuie să prevaleze informaţia despre metodele moderne de tratament, realizările tehnicii medicale, competenţa medicilor.

Pentru a-i face pe oameni să creadă în posibilitatea vindecării de cancer este necesar să se opereze cu datele statistice, să fie daţi publicităţii fie oral, fie în scris, indicii mortalităţii în descreştere şi ratele de vindecare într-o formă sau alta de cancer. Este semnificativă şi rata vindecării la 5 ani care a crescut pe parcursul ultimilor ani în unele localizări.

În profilaxia cancerului fiecare zi pierdută din tratament este un pas înapoi în eficienţa tratamentului, iată de ce este periculoasă tendinţa unor bolnavi de a se adresa unor ,,tămăduitori”, care în majoritate nu au studii medicale. În această privinţă trebuie de dus un lucru serios de lămurire.

Succesul educaţiei pentru sănătate privind profilaxia cancerului va depinde în mare măsură de organizarea ei corectă. Trebuie să fie bine determinat un scop, axa principală în jurul căreia se va construi procesul de informare.

Dacă ne-am pus scopul să ameliorăm diagnosticul precoce prin adresarea cît mai timpurie pentru o consultaţie vom face-o în faţa unui auditoriu mai în etate, 50-60-70 ani. Tinerii nu sunt receptivi la o atare informaţie în virtutea stării satisfăcătoare a sănătăţii. Ei trebuie educaţi să ducă un mod sănătos de viaţă, să abandoneze fumatul, consumul de alcool, droguri, să adopte o alimentaţie şi un regim sănătos.

În activitatea de educaţie pentru sănătate privind profilaxia cancerului trebuie să fie utilizate toate formele, metodele şi mijloacelor existente: verbale, scrise sau tipărite, vizuale, audio-vizuale şi diferite combinaţii ale acestora.

Trebuie de menţionat că în Republica Moldova în anul 1993 a fost lansată o formă nouă de activitate – săptămîna de popularizare a cunoştinţelor medico-igienice ,,Anticancer”. În cadrul acestei săptămîni se organizează lecţii, disputuri cu tematica specială oncologică, se efectuează examene profilactice ale populaţiei şi alte măsuri. În acest lucru sunt incluşi toţi medicii IMSP Institutul Oncologic, colaboratorii catedrelor a USMF,, N. Testemiţanu”, medicii din IMSP spitale raionale, municipale şi republicane, radioul, televiziunea, presa centrală şi locală, etc.

Aceste săptămîni nu poartă un caracter de moment şi de asalt, ci sunt ca o totalizare a lucrului efectuat pe parcursul întregului an.

Popularizarea cunoştinţelor medico-igienice privind profilaxia cancerului, care are drept obiectiv promovarea preceptelor modului sănătos de viaţă, va fi eficientă numai în cazul desfăşurării sistematice, selectării corecte a formelor şi mijloacelor de educaţie pentru sănătate şi promovare a modului sănătos de viaţă. În soluţionarea acestei probleme de importanţă majoră pentru sănătate, trebuie să fie cointeresate atît personalul medico-sanitar, cadrele didactice, cît şi însăşi populaţia. (Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment