Consultul oftalmologic al copilului în vârstă de 3-4 ani ar trebui să fie obligatoriu, la fel cum există obligativitatea vaccinărilor. În acest fel s-ar putea depista deficienţe, uneori foarte grave, situaţii foarte particulare, dar foarte frecvente. Sunt copii care se nasc cu vicii de refracţie unilaterale sau bilaterale. De cele mai multe ori, aceste vicii de refracţie sunt total asimptomatice. Din păcate, cel mic nu spune că nu vede bine pentru că el crede că aşa trebuie să vadă.
Există trei vicii de refracţie: miopia, hipermetropia sau astigmatismul. La ochi, imaginea trebuie să se formeze pe retină, iar dacă nu se formează acolo, din cauza unui viciu de refracţie, este nevoie de ochelari care să corecteze. Un alt aspect important este că aceste vicii de refracţie nu dau strabism şi dacă nu este nimic vizibil, părinţii nu duc copilul la medic.
Creierul acţionează scăzând vederea la ochiul cu probleme
Dacă afecţiunea nu este descoperită la timp, creierul reacţionează, începând să şteargă imaginea ochiului respectiv, stergând practic din acuitatea vizuală. Din cauză că imaginea nu se formează pe retină, pur şi simplu, scade vederea. Scăderea de vedere se numeşte ambliopie. Pentru a corecta această problemă este nevoie de reeducarea vederii, iar aceasta este posibilă până la vârsta de 6 ani. După această vârstă, reeducarea nu mai este posibilă, iar copilul rămâne cu handicap vizual pentru tot restul vieţii.
Din păcate, de multe ori, aceste probleme se descoperă când copilul merge deja la şcoală, dar nu mai este nimic de făcut. Depistată la timp, o astfel de afecţiune se poate corecta prin purtarea de ochelari şi efectuarea unor exerciţii speciale. Dar totul trebuie rezolvat până când copilul are vârsta şcolară.
Dacă o persoană vede bine cu un ochi, iar la celălalt, vederea este mai slabă, se suprapun cele două imagini diferite şi individul în cauză nu poate aprecia corect distanţa în spaţiu. O astfel de persoană nu poate conduce o maşină, nu poate lucra în armată, transporturi etc.
8% dintre bărbaţi au discromatopsie genetică
O altă problemă este discromatopsia, adică lipsa de percepţie a culorilor. În oftalmologie există 3 culori: roşu, verde şi albastru. Cele mai frecvente discromatopsii sunt pe culorile roşu şi verde. Această afecţiune are diferite grade. Statisticile arată că 8% dintre bărbaţi sunt discromaţi genetic. Trebuie subliniat că discromatopsia este o afecţiune genetică ireversibilă. O astfel de persoană dacă trece pe lângă un cireş care are fructe nu îl va vedea. La fel se întâmplă şi cu căpşunele dintr-o grădină.
O persoană discromată, nepercepând culoarea, nu vede nici forma, decât prea târziu, dacă se află în trafic, de exemplu şi are în faţă o maşină de culoare roşie. Pentru depistarea acestei afecţiuni se efectuează teste speciale, precizând că există discrompatopsii la limită, dar şi unele foarte grave, iar aceste persoane nu ar trebui să aibă carnet de conducere.