Prezenţa cunoscută sau nu a unei răni (ulceraţii) pe mucoasa stomacului poartă denumirea de ulcer gastric sau stomacal. Boala se manifestă sub formă de crize dureroase, periodice (mai ales primăvara şi toamna), în legătură cu alimentaţia.

Durerea este localizată la nivelul stomacului sub „coşul pieptului". De obicei apare la circa 30 minute după masă, este accentuată de apăsarea pe regiunea respectivă şi este însoţită de greţuri, vărsături acide (acrişoare). Din cauza durerilor, bolnavul evită să mănânce şi slăbeşte. La unii bolnavi durerile pot apare înainte de masă şi se calmează după ce mănâncă sau după bicarbonat.

Dintre cauzele ulcerului amintim:

• Alimentaţia dezechilibrată, în sensul nerespectării proporţiei dintre glucide, grăsimi şi proteine.
• Alimentaţia la ore neregulate.
• Consumul de alimente iritante, excitante, condimentate: alcool, cafea, sosuri picante, la care se adaugă şi tutunul.
• Surmenajul fizic şi intelectual, supraîncordările nervoase, stările emotive şi conflictuale.

Toate aceste cauze favorizează creşterea secreţiei de acid în stomac, unul din factorii care produc şi întreţin ulcerul.

Primele îngrijiri. Bolnavii care nu ştiu că au ulcer, când constată semnele descrise mai sus, mai ales dacă se repetă zilnic şi sunt legate de alimentaţie, se vor prezenta la medic pentru precizarea diagnosticului şi pentru tratament. Bolnavii care cunosc că suferă de ulcer gastric, în momentul crizei dureroase vor urma regimul alimentar şi tratamentul recomandat de medic. Dar ambele categorii de bolnavi trebuie să ştie că ulcerul gastric cunoscut sau nu, poate produce două complicaţii grave: perforaţia stomacului şi hemoragia.

a. Perforaţia stomacului
În momentul perforaţiei, bolnavul simte o durere puternică la stomac, ca o împunsătură de cuţit, urmată de teamă, nelinişte, paloare a feţei, transpiraţii. Muşchii peretelui abdominal sunt tari, contractaţi, bolnavul ia o poziţie aplecată, îşi apasă palmele pe locul dureros şi se fereşte să respire adânc pentru a nu-şi mări durerea.

Pentru calmarea durerii se pot lua antispastice, prafuri alcaline, bicarbonat. Se preferă ca medicamentele calmante să fie date sub formă de supozitoare.

b. Hemoragia
Dacă perforaţia a atins un vas de sânge mai mare, bolnavul are o hemoragie care se poate constata dacă varsă sânge. Dar sunt cazuri când bolnavul nu varsă sânge, ci acesta trece în intestin, unde se digeră şi se elimină prin scaun.

În această situaţie se va proceda ca la: „Hematemeză" şi „Melenă". Oricare ar fi situaţia, când bolnavul sau anturajul acestuia bănuiesc o perforaţie a stomacului, se va anunţa medicul, căci tratamentul chirurgical în primele ore de la perforaţie poate salva viaţa bolnavului.