Există două forme de hipotensiune mai frecvente: hipotensiunea ortostatică sau posturală și postprandială (după masă).
Hipotensiunea ortostatică apare la ridicarea bruscă în picioare din poziția culcat. Se datorează lipsei de adaptare a organismului la schimbarea bruscă a poziției corpului. În urma ridicării în poziție verticală, fluxul de sânge necesar creierului se reduce, iar organismul acestor persoane nu poate compensa rapid lipsa oxigenării adecvate.
Acest tip de hipertensiune este frecvent la persoanele în vârstă și se manifestă prin amețeală, confuzie, tulburări de vedere (orbire temporară) și chiar leșin.
Hipotensiunea postprandială apare la scurt timp după masă și se datorează concentrării unei cantități mari de sânge la nivelul tubului digestiv, pentru digestie.
Tratamentul se adresează formelor de hipotensiune care au manifestări clinice. Dacă este asimptomatică, hipotensiunea nu necesită măsuri de tratament. Dacă simptomele descrise mai sus sunt prezente, trebuie să primiți consultul unui cardiolog.
În afară de diagnosticul hipotensiunii, medicul trebuie să identifice cauza sau boala de fond care a produs hipotensiunea. În cazul în care aceasta a fost descoperită, tratarea ei va restabili și tensiunea arterială normală.
Dacă nu s-a identificat o cauză a hipotensiunii arteriale, măsurile terapeutice au ca scop creșterea tensiunii către o valoare cât mai apropiată de cea normală. În funcție de forma clinică, de vârstă și starea de sănătate a pacientului, se pot face mai multe recomandări:
- ajustarea dozelor medicamentelor folosite în tratarea hipertensiunii dacă acestea au produs scăderea prea mare a tensiunii;
- creșterea aportului de sare;
- creșterea aportului hidric pentru a preveni deshidratarea;
- evitarea ridicării bruște din pat;
- evitarea consumului de alcool;
- consumul unor substanțe ce cresc tensiunea (cafea);
- efectuarea unor exerciții fizice;