Caracteristici
Aşezare: în faţa traheei
Greutate: 25-30g
Structura: lobul drept, lobul stâng, istm (punte)
Secretă hormonii: tiroxină, triiodotironină
Boli datorate funcţionării deficiente: piticism (nanism tiroidian/cretinism), guşa endemică, boala lui Basedow;
Tiroida normală la adult are forma literei H şi este alcatuită din doi lobi(drept şi stâng), uniţi printr-un istm (porţiune de ţesut glandular). Tiroida este învelită la exterior de o capsulă fibroasă din care pornesc septuri fibroase ce împart glanda în pseudolobi, la rândul lor alcatuiţi din vezicule, numite foliculi sau acini (unitatea structurală a tiroidei).
Funcţionare
În interiorul foliculilor se găseşte un coloid proteic care conţine o singură proteină, tireoglobulina, din care sunt sintetizaţi hormonii tiroidieni: T4 ( tiroxina) şi T3 (triiodotironina). Tiroida conţine şi o populaţie redusă de celule parafoliculare (celule C) care secretă calcitonina şi pot cauza carcinomul tiroidian medular, prin transformare malignă.
Secreţia de hormoni tiroidieni (tiroxina- T4 şi triiodotironina-T3) este stimulată de către un alt hormon numit TSH (Thyroid Stimulating Hormone) care este secretat de glanda hipofiză. Funcţia glandei tiroide este extrem de importantă pentru organismul, afectând pulsul şi tensiunea arterială, nivelul de colesterol, metabolismul energetic, tonusul muscular, văzul, starea psihică şi multe altele.
Afecţiuni corelate
Pacienţii care suferă de afecţiuni ale glandei endocrine au variaţii ale nivelului energetic, au intoleranţă la frig sau căldură, variaţii ale tonusului muscular, labilitate emoţională sau probleme cu greutatea corporală.
Afecţiunile tirodei se manifestă prin modificări calitative sau cantitative ale secreţiei hormonale, mărirea tiroidei (guşă) sau ambele.
Secreţia insuficientă de hormoni tiroidieni este denumită hipotiroidie sau mixedem, însotită de scăderea consumului caloric (hipometabolism). Secreţia excesivă de hormoni tiroidieni determină hipertiroidie sau tireotoxicoză şi hipermetabolism.
Mărirea glandei tiroide (guşa) poate fi generalizată sau focală:
- mărirea generalizată poate fi asimetrică, lobul drept având o tendinţă mai mare de creştere decât lobul stâng şi poate fi asociată cu o secreţie hormonală crescută, normală sau scăzută în funcţie de afecţiunea determinantă;
- marirea focală sugerează de obicei o afecţiune tumorală benignă (asociata de obicei cu creşterea secreţiei hormonilor tiroidieni şi hipertiroidie) sau malignă. Guşa tiroidiană poate comprima structurile învecinate de la nivelul gâtului sau mediastinului.