MINISTERUL SANATATII SI PROTECTIEI SOCIALE AL REPUBLICII MOLDOVA
ORDIN Nr. 459 din 12.12.05
mun. Chisinau

Cu privire la fortificarea supravegherii epidemiologice la gripa aviara si asistentei medicale eventualilor bolnavi cu virusul gripal A(H5N1)

În scopul evitarii patrunderii si raspândirii gripei aviare pe teritoriul Republicii Moldova, acordarii asistentei medicale eventualilor bolnavi si realizarii Hotarârii Comisiei Extraordinare Antiepidemice Republicane nr.l din 20.10.05 si nr.3 din 11.11.05

Aprob:
„Instructiuni metodice privind infectia cu virus gripal aviar A(H5N1)" (Anexa)

Ordon:
1. Conducatorilor Directiei Sanatatii a Consiliului municipal Chisinau, Sectiei Sanatate a Primariei municipiului Balti, Directiei Sanatatii si Protectiei Sociale UTA Gagauzia, institutiilor medico-sanitare publice si al institutiilor departamentale, CMP municipale, raionale, departamentale:

1.1. Vor asigura instruirea sistematica a lucratorilor medicali din institutiile subordonate privind etiologia, epidemiologia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul si profilaxia gripei aviare. Termenul de executare - permanent.

1.2 Vor organiza saloane special amenajate în cadrul spitalelor si sectiilor de boii infectioase ale spitalelor municipale si raionale pentru spitalizarea si tratamentul persoanelor bolnave si suspecte de gripa aviara A(H5N1). Termenul de executare -decembrie 2005.

1.3. Vor asigura institutiile medicale cu cantitati suficiente de substante dezinfectante si echipament de protectie (masca cu ochelari, halate, bonete, încaltaminte, manusi de cauciuc). Termenul de executare - decembrie 2005.

1.4. Vor organiza si asigura acordarea asistentei consultative-metodice necesara personalului punctelor sanitare de control al vamelor, garilor feroviare, Aeroportului international Chisinau, trupelor de graniceri în depistarea persoanelor bolnave/suspecte la gripa cu virus gripal aviar A(H5N1). Termenul de executare -permanent.

1.5. Vor intensifica supravegherea epidemiologica a gripei umane si a IRVA în teritoriu, inclusiv în punctele de santinela cu realizarea masurilor de profilaxie si combatere a gripei în institutiile medicale conform "Dispozitiei nr. 29ld din 23.09.05 "Cu privire la masurile de profilaxie a gripei în sezonul rece al anilor 2005-2006". Termenul de executare: decembrie 2005 - aprilie 2006.

1.6. Vor asigura conlucrarea cu autoritatile administratiei publice locale, serviciul veterinar în organizarea si realizarea masurilor de supraveghere epidemiologica si epizootologica a gripei aviare. Termenul de executare -permanent.

1.7 Vor asigura informarea populatiei privind riscul îmbolnavirii prin gripa aviara de ia pasarile bolnave prin toate mijloacele mas-media. Termenul de executare - permanent.

2. Directorul general al Centrului National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva

2.1. Va asigura acordarea ajutorului consultativ-metodic Centrelor de Medicina Preventiva teritoriale în problema de supraveghere epidemiologica a gripei aviare.

2.2. Va asigura conlucrarea cu organismele internationale, in special OMS, în domeniul informativ al supravegherii, diagnosticului de laborator, tratamentului si elaborarii masurilor de profilaxie si combatere a infectiei cu virus gripal aviar A(H5N1) la oameni.

2.3. Va asigura coordonarea activitatii în realizarea si implementarea supravegherii epidemiologice si masurilor de profilaxie.

2.4. Va asigura activitatea de diagnosticare în Laboratorul Infectii respiratorii virale a cazurilor suspecte/bolnave de infectie cu virusul gripal aviar A(H5N1) la oameni.

3. Rectorul USMF "N. Testemitanu", Medicul Sef al Spitalului Clinic Republican de Boli Infectioase "T. Ciorba", Medicul Sef al Spitalului Clinic Municipal de Boli Infectioase pentru copii, specialistii principali netitulari ai MS si PS

3.1. Vor elabora regulamentul intern de activitate a spitalelor si sectiilor de boii infectioase.

3.2. Vor include în programul de studii si reciclare al studentilor si personalului medical prelegeri privind infectia gripala umana si aviara.

3.3. Vor acorda ajutor consultativ-metodic sectiilor de boli infectioase în problema diagnosticului clinic si de laborator, tratamentul si profilaxia gripei cu virus gripal aviar.

Controlul executarii prezentului ordin se asuma Viceministrului, d-lui Boris Golovin si Medicului sef sanitar de stat, Director general al CNSPMP, d-lui Ion Bahnarel.
Ministru, Ion ABABII

Anexa la ordinul MS si PS al RM nr. 459 din 12.12.05
INFECTIA CU VIRUS GRIPAL AVIAR A(H5N1) (aspecte clinice, epidemiologice si de laborator)

Examinate si recomandate spre editare de Comisia Republicana Stiintifico-Practica de profil „Patologia infectioasa" a Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale al Republicii Moldova.
Proces verbal nr.3 din 22 noiembrie, 2005

Instructiunile metodice au fost elaborate de:
- C. Spânu, - doctor habilitat în medicina, profesor universitar, virusolog principal netitular al MS si PS, CNSPMP, Om Emerit;

- P. Scoferta - doctor în medicina, conferentiar cercetator, CNSPMP;

- C. Andriuta - doctor habilitat în medicina, profesor universitar, specialist principal netitular în boli infectioase al MS si PS, USMF „N. Testemitanu", Om Emerit;

- Elena Romancenco - cercetator stiintific stagiar, CNSPMP;

- D. Ciobanu - doctor în medicina, cercetator stiintific superior, CNSPMP;

- V. Prisacari - doctor habilitat în medicina, profesor universitar, specialist principal netitular în epidemiologie al MS si PS, USMF „N. Testemitanu", Om Emerit;

- V. Chicu - doctor în medicina, conferentiar universitar, USMF „N. Testemitanu";

- GalinaRusu - doctor în medicina, conferentiar universitar, specialist principal netitular în boli infectioase la copii al MS si PS, USMF „N. Testemitanu";

Referenti

- V. Pântea - doctor în medicina, conferentiar universitar, USMF „N. Testemitanu";

- P.Iarovoi - doctor habilitat în medicina, colaborator stiintific principal, CNSPMP, Om Emerit;

Instructiunile metodice sunt destinate medicilor infectionisti, epidemiologi, virusologi, de familie, rezidenti, internisti, laboranti. De asemenea pot fi utilizate în procesul didactic în instruirea medicilor la facultatea de perfectionare, rezidentilor si studentilor.

Instructiuni metodice
Aceste instructiuni sunt bazate pe cunostintele curente despre virusul gripal A(H5N1), înregistrat pentru prima data în 1997 în Hon Gong în China.

Obiectivele
- Implementarea precoce a masurilor de control al infectiei pentru a minimaliza raspândirea ei

- Conduita cazurilor cu infectie gripala în scop de a preveni complicatiile severe si mortalitatea

- Identificarea rapida a persoanelor cu risc sporit de infectare pentru a facilita interventia prin terapie antivirala cu scop de a reduce morbiditatea si mortalitatea si a limita raspândirea ulterioara

Consideratii generale
Exista trei tipuri de virus gripal A, B, C.

Gripa de tip A
Virusul gripal de tip A se divide în subtipuri în baza celor doua proteine de suprafata: Hemaglutinina (HA) si Neuraminidaza (NA). Exista 15 subtipuri diferite de HA si 9 subtipuri diferite de NA, cu multiple combinatii dintre HA si NA (pâna la 268 posibile). Acest agent, anual, cauzeaza epidemii, la anumite perioade pandemii. Virusul gripal tip A poate infecta oameni, pasari, porci, cai. foci, balene si alte specii de animale.

Omul poate fi infectat cu câteva subvariante gripale, precum în prezent cu A(H1N1), A(H1N2), A(H3N2) sau în trecut cu A(H2N2) (al957-1968). Variantele A(H1NÎ) si A(H3N2) pot cauza infectie la porci, iar A(H7N7) si A(H3N8) cauzeaza gripa la cai.

Virusul gripal A, care în mod normal se poate evidentia doar la o specie, uneori se poate încrucisa cu un virus din alta specie si infecta o a treia specie (gazda).

Spre ex. Pâna în 1998 doar virusul A(H1N1) circula în rândul porcilor pe teritoriul SUA. Totusi, în 1998 varianta virusului gripal uman A(H3N2) a fost introdusa în populatia porcina, astfel initiind infectia gripala la porci. Mai recent, virusul A(H3N8) de la cai a trecut, provocând infectie gripala la câini.

Gripa de tip B
Gripa de tip B, ubicuitar afecteaza oamenii. Spre deosebire de tipul A, acest virus nu se clasifica în subtipuri. El cauzeaza anual epidemii. Pandemii la moment nu au fost descrise.

Gripa de tip C
Gripa de tip C cauzeaza îmbolnaviri usoare. Nu face epidemii anuale. Acest virus nu implica subtipuri.

Omul poate fi infectat cu diferite variante de gripa A, B si C. Practic, însa mai frecvent doar subtipurile A(H1N1), A(H1N2), A(H3N2) pot infecta omul. în perioada anilor 1957 - 1968 a circulat si varianta A(H2N2), dar curent nu se mai depisteaza.

Tulpinile gripale
Virusurile gripale de tip A si B se pot caracteriza pâna la tulpini virale. Datorita anumitor mutatii genetice frecvente din genomul virusului gripal A exista multiple tulpini de tip A, mai putine tip B, care apar în permanenta, anual, câteva la numar, capabile de a provoca infectii si a se reintroduce în circulatia planetara, înlocuindu-le pe cele vechi.

Mutatii gripale
Virusurile gripale se pot modifica prin 2 cai diferite

Mutatiile de tip drift se obtin prin modificari usoare, treptate, care au loc continuu în timp. Dreiful antigenic produce o noua tulpina virala care nu poate 11 recunoscuta de anticorpii din organismul uman de la tulpinile precedente. Acest proces deruleaza în modul urmator: o persoana infectata cu particule virale gripale elaboreaza anticorpi la acest virus. Când are loc infectarea persoanei date cu o alta varianta virala gripala, anticorpii vechi nu recunosc virusul nou si poate avea loc infectia cu virusul gripal nou. Aceasta este explicatia de ce omul poate face infectie gripala de mai multe ori pe an. Când apare o tulpina noua, anticorpii elaborati în urma infectiei sau vaccinarii cu tulpinile vechi nu formeaza protectie pentru tulpina noua. In majoritatea anilor apar de la doua, trei si mai multe tulpini noi, care nu au circulat în sezonul trecut. Astfel se explica necesitatea de producere anuala a vaccinului gripal cu compozitie noua si vaccinarea sezoniera a populatiei umane.

Mutatii de tip shift - Aceasta reprezinta o forma mult mai brutala de schimbari în genomul virusului gripal A, ce duce la aparitia unui nou virus gripal cu o noua combinatie a proteinelor HA si NA care anterior nu a circulat de mult timp sau niciodata în populatia umana. Daca acest virus nou a fost introdus în populatia umana, unde majoritatea nu are protectie sau nesemnificativa la aceasta varianta si virusul a obtinut abilitatea de transmitere de la persoana la persoana, aceste circumstante pot conduce la aparitia unei pandemii de proportii majore.

Genomul virusului gripal A are 8 segmente genetice separate. Daca doua subtipuri de virus gripal, de la diferite specii infecteaza, aceeasi gazda ele se pot mixa, reasorta si crea un nou virus gripal, total diferit de cel precedent. Spre ex: Daca porcul este coinfectat concomitent cu virus gripal uman A si virus gripal aviar A, virusurile noi obtinute prin replicari succesive pot face schimb de informatie genetica (reasortare) si se poate produce o tulpina virala noua cu gene virale gripale umane si aviare. Virusul gripal rezultat poate obtine abilitatea de infectare umana si transmitere de la om la om, dar cu proteine de suprafata total diferite de cele care existau în circulatia umana, ce ar putea sa-i confere alte caracteristici epidemiologice, inclusiv cu potenta pandemica.

Acest proces de reasortate poate avea loc si în organismul uman care prezinta o coinfectare cu virus gripal uman si virus gripal aviar, cu schimb de informatie genetica între aceste doua virusuri, reasortarea si formarea unui nou virus.

Schimbarile antigenice de tip dreif au loc tot timpul, însa cele de tip shift apar ocazional la anumite intervale de timp - 10-20-30 ani - responsabile de pandemii. în sec XX se cunosc câteva pandemii.

Virusurile gripale aviare
Virusurile gripale care infecteaza pasarile se denumesc virusuri gripale aviare. Doar tipul A infecteaza pasarile si toate subtipurile cunoscute ale virusului gripal A pot infecta pasarile salbatice. Virusurile gripale aviare circula în populatia pasarilor în toata lumea. O parte din pasari, precum cele salbatice acvatice (rate, gâste, garlite) sunt gazde naturale. Virusurile gripale aviare, în dependenta de severitatea infectiilor cauzate în rândul pasarilor, pot fi: înalt patogene, asociate cu o mortalitate înalta - 90-100 % din pasarile infectate slab patogene, asociate cu îmbolnaviri usoare sau fara îmbolnavire a pasarilor infectate

Deseori, formele slab patogene prin anumite restructurari genetice si dupa un anumit timp de circulatie printre pasari se pot exacerba si evolua în forme înalt patogene, de aceea este varchar(255)enta urmarirea evolutiei lor, chiar si a formelor slab patogene.

Importanta pentru sanatatea umana, la moment, au doar câteva din subvariantele de gripa aviara, în special:

H5
- Sunt cunoscute noua subtipuri;
- Poate fi înalt patogen sau slab patogen;
- Sunt raportate câteva focare cu infectia H5 la oameni, începând din 1997; deseori cu evolutie severa si mortalitate înalta.

H7
- Sunt cunoscute noua subtipuri;
- Poate fi înalt patogen sau slab patogen;
- Infectia cu H7 printre oameni este rara, dar poate avea loc printre persoanele care au contact direct cu pasarile infectate; simptoamele includ, în special, conjunctivite si/sau simptoame respiratorii superioare.

H9
- Sunt cunoscute noua subtipuri;
- Este documentat doar ca virus slab patogen;
- Sunt raportate doar trei focare de infectie cu H9 printre oameni.

În ultimii ani, virusurile gripale aviare, în rezultatul unor mutatii consecutive si-au schimbat dramatic proprietatile sale biologice si antigenice, obtinând abilitatea, nu numai de a trece bariera de specie, infectând direct omul (cu evitarea gazdei intermediare), dar si sa provoace forme clinice foarte grave, majoritatea carora se termina cu sfârsit letal.

O mica incursiune al cazurilor de infectie cu virus gripal aviar confirmate la oameni:
- H5N1, Hon Gong, 1997: Virusul gripal înalt patogen A(H5N1). A fost prima raportare de infectare directa de la pasari la oameni cu 18 persoane spitalizate, sase din ele au murit. Pentru a controla aceasta eruptie si a elimina sursa de infectie, autoritatile au distrus Ia acel moment aproximativ 1.5 milioane de pasari.

- H9N2, China si Hon Gong, 1999: Virusul gripal slab patogen A(H9N2) a provocat infectie la doi copii din Hon Gong, rezultata cu infectie gripala usoara. Pacientii s-au însanatosit, alte cazuri nu s-au raportat. Nu s-a determinat sursa de infectie, dar s-a sugerat ca sursa infectiei ar fi fost pasarile. Câteva cazuri de infectie umana cu A(H9N2) au fost raportate si în China in 1998-99.

- H7N2, Virginia, SUA, 2002: Eruptii cu A(H7N2) printre pasarile din regiunea de producere avicola Valea Shenandoah. S-a depistat serologic o persoana infectata cu H7N2.

- H5N1, China si Hon Gong, 2003: Doua cazuri de infectie cu virus gripal înalt patogen A (H5N1) într-o familie din Hon Gong care a calatorit în China. O persoana s-a însanatosit, alta a murit. Cum si unde s-a produs infectarea celor doi membri ai familiei nu s-a determinat. Un alt membru al familiei a murit de infectie respiratorie grava în China, dar nefîind testat.

- H7N7, Olanda, 2003: Olanda a raportat o eruptie de infectie gripala cu virus gripal aviar A(H7N7) printre pasari la câteva ferme avicole. Concomitent, infectia a fost raportata la porci si oameni cu agentul identic ce a cauzat infectia la pasari. în total, s-a confirmat îmbolnavirea a 89 de persoane cu A(H7N7): 78 cazuri cu simptoame de conjunctivita, 5 cazuri de conjunctivita asociata cu simptoame respiratorii, tuse, temperatura, mialgii; 2 cazuri doar cu semne respiratorii tipice gripei; 4 cazuri cu alte simptoame. O persoana, reprezentata prin veterinarul ce a vizitat una din fermele infectate, a murit. Majoritatea infectarilor a rezultat din contactul direct cu pasarile bolnave. Si, doar trei cazuri de îmbolnavire indirecta, de la lucratorii fermelor la membrii familiilor sale s-au raportat. De atunci, cazuri de infectie la oameni cu H7N7 nu s-au înregistrat.

- H9N2, Hon Gong, 2003: Virus gripal aviar slab patogen A(H9N2) a cauzat infectie la un copil în Hon Gong. Copilul a fost spitalizat si s-a însanatosit.

- H7N2, New York, 2003: în noiembrie 2003, un pacient a fost internat cu simptoame respiratorii grave. Testele de laborator preliminare au depistat o infectie gripala cu subvarianta A(H1N1). Pacientul si-a revenit. însa testele finale confirmatorii prin caracterizarea antigenica au aratat ca pacientul a fost infectat cu virusul gripal aviar A (H7N2).

- H7N3, Canada, 2004: în februarie 2004, s-a raportat o infectie umana cu virus gripai aviar de patogenitate înalta A(H7N3) la lucratorii de la o ferma avicola, unde s-a depistat o epizootie cu virus gripal aviar A(H7N3). Infectia umana a fost asociata doar cu semne de conjunctivita.

- H5N1, 2004. Au fost semnalate multiple focare de gripa aviara în Tailanda si Vietnam, cât si în alte tari din Asia pe parcursul anului 2004 si în timpul anului 2005. în ianuarie 2004, a fost raportat pentru prima data de Organizatia Mondiala a Sanatatii un focar de infectie gripala la oameni cu varianta A(H5N1) in Asia.

Virusul gripal A(H5N1)
Pentru moment importanta majora care impune masuri severe de control si restrictii îi revine virusului gripal aviar A(H5N1). Infectia cu virus gripal aviar A(H5NÎ) a atras atentia serviciilor medicale în 1997, în Hon Gong când pentru prima data a fost înregistrata la oameni infectia gripala cu subvarianta A(H5N1), cu îmbolnavirea a 18 persoane si moartea a 6 din ele, în paralel cu existenta unei epiozootii masive la pasari cu acelasi virus. Din 1997 se cunosc mai mult de 100 cazuri confirmate de infectare al omului cu virusul gripal aviar A(H5N1). Virusul gripal aviar A(H5N1) a reaparut cu forta în rândul pasarilor domestice în anul 2003 într-un sir de tari asiatice - Cambodja, China, Indonezia, Japonia, Laos, Tailanda, Vietnam, Coreea.

În 2004 au început sa se înregistreze din nou îmbolnaviri printre oameni. In vara, toamna anului 2005 în Federatia Rusa (regiunile Novosibirsc, Curgan, Celeabinsk, tinutul Altai), România, Turcia, Bulgaria, Croatia s-au înregistrat epizootii masive de gripa aviara la pasarile domestice cu virus gripal A(H5N1), ceea ce a urgentat implementarea unor masuri de prevenire a transmiterii virusului la oameni. Eruptiile recente cu virus gripal aviar înalt patogen, care a început cu o epizootie majora în Asia de Sud-Est în mijlocul anului 2003 cu infectarea ulterioara a oamenilor este cea mai extinsa si cea mai severa. Niciodata, anterior nu au fost afectate simultan un numar atât de mare de tari si zone, cu distrugerea a peste 160 mln. de pasari. Acest virus se arata a fi destul de tenace si nesupus unui control permanent. Dupa toate datele parvenite din surse bibliografice de profil controlul pentru eliminarea acestui virus va tine mai multi ani.

Virusul gripal aviar A(H5N1) la pasarile domestice
Pasarile salbatice sunt responsabile de introducerea primara a infectiei în rândul pasarilor domestice, susceptibile la virusul dat, cu îmbolnavirea lor în masa si letalitate înalta. Virusul se multiplica în celulele tractului gastrointestinal al pasarilor si se elimina în cantitati mari în mediul înconjurator. Practic pasarile salbatice infectate cu virus gripal nu fac boala, cu exceptia unor tulpini care provoaca boala si la unele pasari salbatice, însa pasarile domestice, în special puii, pot face boala foarte severa.

Pasarile domestice se pot infecta cu gripa aviara prin contact direct cu pasarile salbatice acvatice sau alte specii de pasari infectate prin saliva, secretii nazale si excremente; prin contact cu suprafetele infectate (custi, dejectii); prin apa, hrana contaminata. Dealtfel, contactul direct nu tot timpul este cauza infectarii, pasarile salbatice infectate pot disemina virusurile în tot mediul si prin varii mecanisme, precum: hainele, încaltamintea oamenilor, autotransportul sau alte obiecte de îngrijire infectate cu virus pot contribui la introducerea virusului în populatia pasarilor domestice si celor de la fermele avicole. La aceasta, de asemenea, pot contribui lucratorii, soferii, veterinarii, vizitatorii de ferme, autotransportul, cât si pasarile transportate de la o ferma la alta. Virusul poate fi transportat pe corpul si/sau picioarele pasarilor, cât si prin rozatoare. Pasarile întretinute liber sau care au acces la rezervoarele naturale infectate, de asemenea, sunt supuse unui risc major de infectare.

Acest agent poate supravietui la temperaturi reci în balegarul infectat timp de trei luni. In apa virusul supravietuieste 6 zile la temperatura de 37 °C si mai mult de 30 zile la t 0 °C, 30 min. la 60 °C. La temperatura de 75 °C si mai mult virusul este distrus în timp de pâna la 30 min. Un gram de balegar contaminat poate contine virus suficient pentru a infecta mai mult de 1 milion de pasari.

Perioada de incubatie la pasari variaza de la câteva ore pâna la trei zile, la unele pasari pâna la 14 zile. Pasarile devin apatice, nu manânca, scade considerabil productia de oua, des stranuta si tusesc, creasta si margelele sunt edematiate, capata culoarea albastra, respiratia devine dificila, apar semne de afectare a sistemului nervos si diaree. Oulele de la pasarile bolnave sunt moi fara coaja, au o pigmentatie neregulata.

Careva cauze de îngrijorare
- Comparativ cu virusul din 1997, cel din 2004 este mult mai letal pentru animalele de laborator (soareci) si supravietuieste mai mult timp în mediu;

- Acum ratele domestice pot si ele sa elimine o cantitate mare de virusuri fara careva simptoame clinice, deci pot fi considerate ca un rezervor "tacut" al virusului, conditionând linistit transmiterea la alte specii de pasari domestice;

- A(H5N1) se adapteaza si la alte specii de animale, care anterior se considerau rezistente la infectia cu virusurile gripale aviare (tigri, câini, pisici), deci îsi maresc spectrul si numarul de gazde. Aceasta presupune, ca ar avea loc schimbarea rezervorului natural de la pasarile salbatice acvatice la alte specii de pasari si animale.

Virusul gripal aviar A(H5N1) la oameni
Obisnuit, gripa aviara nu apare la oameni, dar în anumite circumstante ea poate afecta omul. Exista înca multe enigme privind antrenarea diferitor subvariante si tulpini ale virusului gripal aviar în patologia umana. Nu se cunoaste suficient, care ar fi riscul si impactul pentru sanatatea omului al tulpinilor înalt sau slab patogene de gripa aviara.

Aceste eruptii, pâna la moment, rareori au dus la o raspândire extinsa, sustinuta în rândul oamenilor. Dar specific pentru virusurile înalt patogene este abilitatea de sorbtie înalta, nu numai la receptorii sialici ai pasarilor, dar si la receptorii umani, ceea ce cauzeaza extinderea cercului de gazde si, infectarii omului în rezultatul contactului direct cu pasarile infectate.

Situatia curenta privind gripa aviara Ia oameni
Pe parcursul perioadei august - septembrie 2004 s-au semnalat cazuri sporadice de infectie cu virus gripal aviar A(H5N1), raportate în Vietnam si Tailanda. începând cu decembrie 2004, in Vietnam, un nou val de epizootie a cauzat infectii de gripa aviara la oameni. La 2 februarie, 2005, sunt raportate primele patru cazuri de infectie umana cu A(H5N1) în Cambodga. La 21 iufie 2005, se înregistreaza primul caz în Indonesia, unde si în prezent sunt semnalate cazuri de îmbolnavire. Tailanda pune în evidenta cazuri noi în octombrie si noiembrie 2005. în noiembrie, 2005, de asemenea, raporteaza cazuri de infectie umana cu virus gripal aviar -Vietnamul si pentru prima data - China - 2 cazuri confirmate.

Dupa datele OMS, la 29 noiembrie, 2005 în lume, inclusiv în diferite tari asiatice (Indonesia, Vietnam, Tailanda, Cambodja, China) s-au înregistrat 133 de cazuri cu infectie gripala umana, etiologic cauzata de virusul gripal aviar A(H5N 1) cu 68 decese.

Caile de transmitere
Virusurile gripale umane se raspândesc în mediul înconjurator prin particule de aerosoli în timpul stranutului sau tusei Ia o raza' de i m de la sursa de infectie si patrund în caile respiratorii superioare prin picaturile Pflugge (diametrul mai mare de 10 micrometri). Particulele mai mici de 10 micrometri ajung în portiunile inferioare ale tractului respirator. Virionul se fixeaza pe celulele epiteliale cilindrice ale mucoasei nazale si a faringelui cu declansarea ulterioara a infectiei gripale.

Transmiterea de la pasari la om al virusului gripal aviar A (H5N1)
Caile de transmitere pentru virusul gripal aviar nu sunt pe deplin elucidate, dar în majoritatea cazurilor de infectie umana cu gripa aviara în anamneza este prezent contactul direct cu pasarile. Deci, contactul direct cu pasarile bolnave este considerat ca factor de risc primordial. De altfel, prelucrarea, prepararea pasarilor bolnave, jocul cu ele, în particular cu ratele infectate asimptomatic, consumul de sânge sau al carnii preparate termic insuficient, de asemenea, prezinta un risc major de îmbolnavire. Suprafata oulelor pasarilor infectate la fel poate fi contaminata cu virus.

Si totusi, riscul de îmbolnavire al oamenilor este foarte mic, în comparatie cu numarul înalt de pasari afectate si numeroasele oportunitati de expunere al omului Ia sursa de infectie (pasari si excremente infectate). Nu sunt înca studii, care ar explica, de ce fac infectie unele persoane si nu altele în cazul expunerii similare la sursa de infectie.

Transmiterea de la om la om
Date confirmate de transmitere al virusului A(H5N1) de Ia om la om, la moment nu exista, exista doar niste suspiciuni, dar neconfirmate. Riscul de transmitere de la om la om este foarte mic. De asemenea, este foarte mic riscul de transmitere nozocomiala al virusului la lucratorii medicali.

Transmiterea prin factorii de mediu la om
Tinând cont de supravietuirea îndelungata al virusului A(H5N1) în mediu, teoretic ar fi posibile si alte cai de transmitere. Precum, ingestia apei contaminate în timpul scaldatului sau contactul direct al apei infectate cu conjunctiva si/sau mucoasa nazala; mâinile contaminate cu autoinocularea pe mucoasele proprii. Un alt factor de risc ar fi contactul cu dejectiile, excrementele pasarilor netratate în timpul curatarii cotetelor, transportarii lor, fertilizarii soiului cu excremente etc.

Tabloul clinic
Tabloul clinic al infectiei gripale aviare A(H5N1) la oameni este bazat doar pe descrierea pacientilor spitalizati în perioada anilor 2004-2005 în tarile asiatice. Nu sunt determinate frecventa si incidenta formelor subclinice, cu evolutie usoara sau cu prezentari atipice, cu toate ca acestea ar putea exista. Majoritatea pacientilor adulti, cât si copiii, anterior erau sanatosi, fara careva patologii cronice.

Perioada de incubatie la gripa umana dureaza, în mediu 2-3 zile (limitele posibile 1 - 7 zile). Perioada de incubatie la infectia cu virus gripal aviar A(H5N1) este mai lunga, în special se indica un interval de 2- 4 zile în mediu, însa limitele posibile pot fi pâna la 8-17 zile, unii autori indica pâna la 21 zile.

Simptoamele initiale
Boala debuteaza cu temperatura înalta (mai mare de 38 °C), cu simptoame de infectie respiratorie de tip gripala, în special cu afectarea tractului respirator inferior. Simptoamele afectarii tractului respirator superior apar doar uneori, cu o frecventa mai rara. Initial la majoritatea pacientilor se notifica diareea, voma, durerile abdominale, hemoragiile nazale si gingivale. Diareea poate fi apoasa, nehemoragica si fara semne inflamatorii.

Ea poate aparea cu o saptamâna mai devreme decât simptoamele respiratorii. De altfel, sunt descrise câteva cazuri doar cu semne de diaree si encefalopatie si fara simptoame respiratorii. Simptoamele afectarii tractului respirator superior, precum, rinoreea, durerile în gât, coriza, sunt mai rar întâlnite. Pacientii cu virusul gripal aviar A(H5N1), spre deosebire de subvarianta A/H7 fac foarte rar conjunctivita.

Evolutia clinica
Manifestarile clinice ale afectarii tractului respirator inferior apar mult mai devreme, decât Ia infectiile cu virusuri gripale umane. Dispneea apare, începând cu a 5 zi de la debutul bolii (limitele posibile 1-16 zile). Frecvent apare tahipneea, sindromul de detresa respiratorie acuta (ARDS). Auscultativ se determina respiratie aspra, raluri crepitante inspiratorii. Tusea deseori este umeda cu producere de sputa, deseori hemoragica. Practic, la toti pacientii se determina semne de pneumonie: radiografic - infiltrate difuze, multifocale sau unice, capabile sa se extinda si sa confluieze rapid, inclusiv infiltrate interstitiale, condensari segmentale sau lobulare. Schimbarile radiografîce sunt prezente în mediu la a 7 zi dupa aparitia febrei (limitele posibile 3-17 zile). Nu sunt specifice pleureziile. Datele microbiologice, limitate însa, indica ca toate aceste procese se declanseaza ca rezultat al pneumoniei virale primare si nu a unei suprainfectii bacteriene.

Progresarea bolii este determinata de instalarea insuficientei respiratorii si al sindromului de detresa respiratorie acuta (ARDS). Media aparitiei ARDS constituie 6 zile (limitele posibile 4-13 zile).

Sunt afectate si alte sisteme si organe: insuficienta sistemului renal (30%), uneori afectarea sistemului cardiac cu dilatare cardiaca si tahiaritmii supraventriculare.

Alte complicatii: pneumonia de ventilatie, hemoragii pulmonare, pneumotorax, pancitopenie. Sindromul Reye si sepsisul, în lipsa bacteriemiei, nu este specific.

Date de laborator
In sângele periferic:

1. Leucopenie (< 21,0 * 109 /l);
2. Limfopenie; nivelurile medii 0,7 -109/l (de la 0,25 la 1,1 • 109/l, limita inferioara a normei-1,2*109/1);
3. Trombocitopenie; nivelul mediu 75,5*109 l\ (de la 45,0 pâna la 174,0 *109 /l, limita inferioara a normei 180,0 *109/l).

Datele biochimice demonstreaza cresterea nesemnificativa sau moderata al aminotransferazelor, sporiri nesemnificative de creatinina. La copii, deseori, boala decurge foarte grav. La simptoamele principale se poate asocia encefalita. în acest caz vor aparea nausee, vome, cefalee, pierderi de cunostinta.

Letalitatea
Rata de letalitate înregistrata la pacientii internati cu infectie gripala A(H5N1) este foarte mare. în contrast cu eruptia din anul 1997 (rata de mortalitate 30%), când moartea a survenit la pacientii mai mari de 13 ani, eruptia recenta din Asia a înregistrat o rata mai înalta de letalitate (înjur de 50%), în deosebi, printre copiii mai mici de 15 ani (89 %). Moartea survine, în mediu, la a 9-10 zi de boala (limitele 6-30 zile). Majoritatea pacientilor mor de insuficienta respiratorie severa.

Spitalizarea
Toti pacientii cu gripa aviara se izoleaza si se interneaza în spitale sau sectii de boli infectioase dotate cu boxe speciale.

Diagnosticul clinic si de laborator
O posibila infectie gripala A(H5N1) poate fi considerata la pacientii cu simptoame respiratorii acute severe în tara sau teritoriul unde se înregistreaza gripa aviara A(H5N1), în particular la pacientii care au contact direct cu pasarile domestice. Din pacate, uneori este foarte dificil de a determina cauza infectiei respiratorii cu A(H5N1), deoarece eruptiile de gripa aviara la pasari, de cele mai multe ori, se determina doar dupa aparitia cazurilor de infectie la oameni.

Depistarea precoce a cazurilor de infectie la oameni, este confundata deseori de nespecificitatea manifestarilor clinice initiale si în mare parte de prevalenta simptoamelor respiratorii similare cu multiple infectii de alta geneza.. Pentru conduita clinica si ierarhizarea efectuarii masurilor de control, fiecare zona si tara va adapta definitiile de caz, în corespundere cu evolutia situatiei epidemioîogice prin virusul gripal A/H5 în teritoriu. în cazul aparitiei în circulatie al virusului gripal înalt patogen în tara, se vor adopta definitii de caz mult mai senzitive, decât în perioada de absenta a înregistrarii în circulatie a acestui virus în tara.

Diagnosticul infectiei cu virus gripal aviar A(H5N1) se stabileste în baza datelor clinice, epidemioîogice, epizootice si de laborator.

Caz suspect de infectie cu virus gripal A(H5N1)
1. Orice persoana sub observatie clinica sau supusa investigatiilor de laborator care prezinta o patologie respiratorie acuta cu febra (mai mult de 38 °C) si unul sau mai multe din urmatoarele simptoame:
- Tuse
- Faringita
- Respiratie dificila, dispnee
- Diaree nehemoragica

Datele epidemioîogice care pledeaza în favoarea diagnosticului de infectie cu virus gripal A(H5N1) la oameni sunt;

- Contact cu 7 zile anterior de la debutul bolii cu cazuri confirmate de virus gripal A/H5 *;

- Contact cu pasari, inclusiv pui, cu 7 zile înainte de debutul bolii, care ulterior s-au îmbolnavit si/sau au murit;

- Locuitor al zonei în care se înregistreaza focare cu virus gripal aviar A/H5;

- Activitate în laborator cu prelucrarea si investigarea materialului patologic de la persoane, pasari bolnave/suspecte la infectia cu virus gripal înalt patogen cu 7 zile înainte de debutul bolii;

- Calatorie în zone, tari compromise la virusul gripal aviar A(H5N1).

SAU

2. persoana decedata cu sindrom respirator acut inexplicabil, la care sunt prezente una sau mai multe criterii în anamneza epidemiologica, precum:

- Locuitor, calator din zona, raionul, regiunea cu suspectie sau confirmare de virus gripal aviar înalt patogen;

- Contact cu 7 zile înainte de debutul bolii cu caz confirmat de virus gripal A/H5;

Caz confirmat de infectie cu virus gripal A/H5
Confirmarea diagnozei se face doar în baza datelor de laborator, fiind pozitiv la unul sau mai multe din urmatoarele teste de laborator, considerate standarde pentru diagnosticarea infectiei date:

a. Test de imunofluorescenta (IFA) pozitiv cu anticorpi monoclonali la virusul A/H5;

b. Test serologic pozitiv (cresterea de 4 ori si mai mult al titrelor de anticorpi specifici la virusul gripal A/H5 în doua seruri perechi);

c. Cultura virala pozitiva ia virusul gripal A/H5;

d. PCR pozitiv pentru virusul gripal A/H5;

* Persoana infectata cu A/H5 se considera contagioasa cu o zi înainte de debutul bolii si 7 zile de la debut.

Testele de laborator
Testele de laborator se împart în procedee de detectare al virusului si procedee de determinare a cresterii titrului de anticorpi virali.

Majoritatea testelor utilizate pentru diagnosticul gripei umane la oameni sunt rapide si cu certitudine. Cele mai rapide cu raspuns în 30 min. sunt asa numitele teste rapide comerciale la patul bolnavului, care pot fi utilizate doar pentru confirmarea prezentei tipului de virus gripal A sau B, cu o sensibilitate mai mica, dar utile în cazul necesitatii diagnosticarii rapide pentru aplicarea unui tratament antiviral precoce.

Testul de imunofluorescenta direct ofera un raspuns rapid, în maxim 4 ore, care poate detecta antigenul, utilizând anticorpi monoclonali specifici A(H5N1) conjugati cu un colorant fluorescent.

Izolarea si identificarea virusului în cultura celulara si PCR poate oferi o informatie specifica si concludenta despre subtipuî, tulpina, particularitatile morfologice ale virusului care circula cu raspuns de la 24 ore (preventiv), pâna la 72 ore (definitiv). Tinând cont de patogenitatea iui înalta, izolarea virusului gripal aviar A(H5N1) în cultura celulara se face doar în laboratoare cu un grad înalt de biosecuritate.

Testele serologice (RIHA) se vor monta doar cu seruri perechi, colectate la debutul bolii si în perioada de convalescenta (la a 10-21 zi) pentru confirmarea diagnozei. Colectarea mostrelor de material patologic uman

Diagnosticul infectiilor cu virusuri respiratorii depinde în mare masura de colectarea, pastrarea corecta si calitativa, de transportul rapid în laborator ai materialului patologic. La pacientii cu infectie respiratorie virala acuta pentru detectarea antigenului viral, al acizilor nucleici sau izolarea în cultura celulara se va preleva materialul patologic în primele 3 zile de la debutul bolii.

Toate mostrele vor fi considerate potential infectate, de aceea se vor respecta masurile de biosecuritate, iar personalul antrenat în colectarea, prelucrarea, transportarea, diagnosticarea vor lua masuri riguroase de protectie individuala. Pentru diagnosticarea de laborator se vor preleva urmatoarele mostre:

- Tampon nazal
- Tampon nazofaringean
- Aspirat nazofaringean
- Lavaj nazal
- Lavaj faringean

Pentru infectia cu virus gripal A(H5N1) sunt preferabile tampoaenle, lavaj ele nazofaringiene si faringiene, decât nazale, la care se determina un procent mai mare de detectare al virusului.

Reiesind din indicatiile clinice, aditional tampoanelor si lavajelor, pentru diagnosticarea infectiilor respiratorii virale de nivel mediu si inferior se pot prelua probe si prin unele metode invazive, precum:

- Aspirat transtraheal
- Lavaj bronhoalveolar
- Bioptat din pulmon
- Tesut traheal sau pulmonar, post-mortem.

Mostrele pentru diagnosticul de laborator al virusului gripal înalt patogen A/H5 necesita a fi colectate dupa prioritate:

1. Aspirat, tampon, lavaj nazofaringean
2. Ser la debut de boala
3. Ser în perioada de convalescenta.

Mostrele pentru metoda de imunofluorescenta si izolare în cultura celulara vor fi pastrate la 4 °C si transportate în laborator cât mai curând. Daca mostrele se transporta la laborator timp de 2 zile, ele se vor pastra în frigider la 4 °C. în caz contrar, daca mostrele nu sunt preluate în lucru timp de 48-72 de ore, ele vor fi înghetate la temperatura de -70 °C, pâna când se vor transporta la laborator. înghetarile si dezghetarile reduc veridicitatea rezultatelor. Materialul patologic pentru diagnosticul în teste comerciale rapide la patul pacientului se vor pastra în dependenta de instructiunile producatorului. Serul poate fi pastrat la 4 °C aproximativ o saptamâna, în caz contrar se va îngheta la-20 °C.

Materialul patologic va fi colectat si transportat în mediu de transport viral corespunzator, pe gheata sau nitrogen lichid. Nu vor fi pastrate si transportate mostrele în gheata uscata (dioxid de carbon solid), deoarece acest produs chimic poate foarte repede inactiva virusul gripal daca are acces direct la proba colectata. Transportarea mostrelor se va face în cutii ermetice de plastic, în conformitate cu cerintele securitatii biologice, expuse în „Instructiuni metodice la recoltarea, prelucrarea si transportul materialului pentru examenul virusologie" (Chisinau, 1997) si aprobate de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale al Republicii Moldova. Probele vor fi transportate în Laboratorul Infectii respiratorii virale din cadrul Centrului National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva.

Profilaxia
Imunizarea

La moment nu este disponibil vaccin comercial pentru virusul gripal A(H5) la oameni. De aceea, se recomanda vaccinarea cu vaccin gripal sezonier ce contine tulpini de virusuri gripale umane, care sunt la moment în circulatie în rândul populatiei umane, în deosebi vaccinarea persoanelor cu risc major de expunere la virusul gripal aviar cu scop de a micsora consecintele bolii si evita reasortarea virusurilor în caz de coinfectare simultana cu doua virusuri gripale în acelasi organism.

Masuri de control în rândul pasarilor
- Identificarea si raportarea precoce
- Distrugerea pasarilor infectate
- Instalarea carantinei pe o raza de 3 km si o zona de bufer de 10 km
- Vaccinarea pasarilor neinfectate
- Colaborarea serviciilor medicale cu cele veterinare.

Prioritatea principala este oprirea raspândirii ulterioare a virusului în rândul pasarilor domestice si de la fermele avicole. Aceasta va reduce la rândul sau oportunitatile de expunere al oamenilor la sursa de infectie.

Persoanele cu risc înalt de expunere la virusul gripal aviar ar fi:
1. Persoanele ce au contact direct cu pasarile si animalele domestice sau salbatice (îngrijitorii comerciali, individuali, lucratorii silvici, veterinari);

2. Persoanele implicate în sacrificarea, prelucrarea, transportarea, comercializarea carnii si a produselor de carne, oua, maruntaie;

3. Personalul medical implicat în supravegherea persoanelor ce au contact direct cu pasari, animale, persoane suspecte;

4. Personalul de laborator unde se diagnostica mostrele de pasari si animale

5. Personalul echipajelor aeronavelor, maritim 5. Persoanele ce vin din zonele afectate.

Masuri de precautie în institutiile medicale
Masurile de precautie vor ramâne valabile cel putin 7 zile dupa disparitia febrei si daca este posibil, cel mult 21 zile dupa rezolvarea febrei pentru adulti. Pentru copii mai mici de 12 ani, obligator, se vor fi mentine masuri de control timp de 21 de zile de la disparitia febrei.

- Bolnavul va fi izolat în boxe individuale cu circuit închis si dupa posibilitate dotat cu: aparat de sterilizare al aerului, aparat radiologie mobil, aparat de respiratie asistata, si grup sanitar propriu (lavuar cu camera de baie si veceu). Anticamera boxei va fi folosita pentru îmbracarea si dezbracarea echipamentului individual de protectie;

- În lipsa boxelor individuale, pacientii se vor plasa împreuna cu alti pacienti suspecti sau confirmati la aceasta infectie. Distanta dintre paturi va fi nu mai putin de 1 m si preferabil paturile separate prin bariere fizice (perdele, despartituri). Usa de la salon se va tine închisa în permanenta;

- Tot personalul înainte de intrare în salon va folosi echipament de protectie individuala -halate speciale, manusi speciale, masti de protectie cu sapte filtre sau respiratoare speciale, ochelari de protectie, boneta;

- Expunerea, contactul cu pacientul infectat va fi limitat pentru tot personalul medical, doar la necesitati esentiale. Se va limita numarul de persoane care va contacta cu pacientul suspect sau confirmat (deretecatori, personal de laborator, tehnicieni). Este de dorit ca personalul care îngrijeste acesti pacienti sa fie scutiti de îngrijirea altor pacienti pe perioada de carantina;

- Limitarea mutarilor si transportarilor pacientilor fara scopuri bine determinate. Daca transportarea este indicata, pacientul va purta o masca de protectie eficienta si un halat. Tot personalul implicat în transportare va avea echipament individual de protectie. Toate suprafetele care au fost în contact cu pacientul pe tot itinerarul vor fi ulterior dezinfectate. De ex., daca este transportat în ambulanta, interiorul, mânerele ambulantei vor fi dezinfectate cu solutii de alcool.

Echipamentul individual de protectie
- Echipamentul individual de protectie reduce, dar nu exclude, totalmente, posibilitatea de infectare;

- Echipamentul individual de protectie este efectiv, doar daca este utilizat corect si pe toata perioada de contact cu sursa de infectie;

- Va fi evitat orice contact între echipamentul utilizat cu suprafetele/îmbracamintea si populatia din afara zonei de carantina;

- Echipamentul utilizat, cât si toate deseurile vor fi introduse în saci ermetici speciali cu sterilizarea, decontaminarea sau incinerarea corespunzatoare. Daca personalul a parasit temporar aria de carantina va fi scos tot echipamentul contaminat pentru prelucrare si dezinfectie;

- Utilizarea echipamentului de protectie nu va exclude alte masuri de igiena, precum, spalarea mâinilor. Spalarea mâinilor ramâne metoda esentiala de prevenire a infectiei.

Cine va purta echipament de protectie individual
- Tot personalul medical care are contact direct cu pacientul (medicul, asistenta medicala, radiografistul, fizioterapeutul, laborantul s.a);

- Personalul auxiliar care este implicat în mentinerea curateniei, tehnicienii, personalul implicat în sterilizarea echipamentului, deseurilor de la pacient;

- Lucratorii de laborator care preiau probe patologice de la pacientul cu gripa A(H5N1) si se vor reduce la minimum persoanele implicate în prelucrarea materialului suspect;

- Membrii familiei si vizitatorii;

- Pacientii vor avea masca (preferabil respiratoare), când alte persoane sunt în salonul sau;

- Persoanele ce au contactat neprotejati cu sursa de infectie pe perioada de carantina.

Persoanelor expuse la sursa de infectie
- Persoanele care au fost în contact si nu au folosit echipament individual de protectie va primi ca profilaxie post expunere - oseltamivir 75 mg o data pe zi, timp de 7-10 zile;

- Persoanele care au fost în contact si au folosit echipament special de protectie vor fi supuse observatiei medicale pentru 7-10 zile cu monitorizarea temperaturii de 2 ori pe zi si vor anunta medicul despre orice semn de boala;

- Daca persoana a dezvoltat febra mai mare de 38 grade si/sau careva din simptoamele respiratorii se va prescrie imediat oseltamivir 75 mg pentru 5 zile conform schemei de tratament. Persoana se va spitaliza, respectând toate masurile standarde de precautie. Se vor prelua probe de produse patologice respiratorii si probe de ser pentru analize de laborator la A(H5N1).

Personalul medical expus la sursa de infectie
- Personalul implicat în supravegherea directa al pacientului îsi va monitoriza personal temperatura de doua ori pe zi si va anunta imediat aparitia oricarui semn de boala;

- Personalul medical cu febra si/sau simptoame respiratorii inexplicabile va raporta autoritatilor institutiei despre simptoamele si starea de sanatate si va fi supus examinarilor paracîinice. Ei nu vor frecventa serviciul, vor sista îngrijirea oricarui pacient pâna la definitivarea diagnozei;

- In cazul în care o alta cauza de alternativa nu s-a identificat, imediat li se va administra Oseltamivir conform schemei de tratament;

- Personalul care a contactat cu persoana infectata sau a avut expunere la aerosoli, secretii, excretii sau alte eliminari infectioase, si din anumite circumstante nu a folosit echipament individual de protectie va primi ca profilaxie postexpunere - oseltamivir 75 mg o data pe zi, timp de 7-10 zile;

- Profilaxia de preexpunere la virusul gripal se va face doar în cazul când vor fi date certe despre obtinerea abilitatii virusului gripal aviar A(H5N1) de transmitere de la persoana la persoana sau în cazul personalului implicat în proceduri cu risc înalt (proceduri cu generarea de aerosoli).

Membrii familiei ce au contactat cu persoane confirmate cu virusul gripal aviar A(H5N1)
- In caz ca supravegherea persoanelor nu poate fi facuta la nivel de stationar, este nevoie de informat si educat membrii familiei cu masurile de igiena personala si masurile de control al infectiei si nici într-un caz de a nu frecventa scoala sau alte locuri publice;

- Izolarea, carantina este esentiala pentru a reduce riscul de raspândire a infectiei;

- Vor respecta masuri de igiena individuala: spalarea frecventa al mâinilor, folosirea individuala al obiectelor personale, evitarea contactului fata-fata cu pacientii bolnavi/suspecti, vor folosi masti de protectie;

- Cei ce au avut contact cu persoana bolnava/suspecta îsi vor monitoriza temperatura si starea de sanatate si vor anunta medicul despre aparitia oricarui semn de boala;

- Cu scop de profilaxie de postexpunere vor primi Oseltamivir 75 mg o data pe zi timp de 7-10 zile;

- Daca a început sa se înregistreze transmiterea virusului de la persoana la persoana se va impune carantina pe o saptamâna si vor aplica metode stricte de control pentru toate persoanele ce au fost în contact cu sursa de infectie;

- Toti care au avut contact cu persoane infectate sau echipament, deseuri presupuse infectate neprotejati vor (ace profilaxie postexpunere, descrisa mai sus.

Masuri pentru populatia generala
Se recomanda:
- A se evita, pe cât posibil, contactul cu pasarile vii sau moarte, cu suprafete care ar putea fi infectate cu virusul A(H5N1), în deosebi de balta calatoare;

- A se spala imediat mâinile cu sapun sau solutii pe baza de alcool dupa fiecare contact cu pasarile, animalele sau secretiile si dejectiile lor.

Recomandari pentru consumatorii de carne,oua si produse din ele
- La înghet virusul nu se distruge. Se distruge la temperaturi mai înalte de 75 °C. De aceea, se vor respecta toate masurile igienice generale de prelucrare, preparare a carnii de pasare, a ouîelor si produselor din ele;

- Carnea, oulele si produsele din ele vor fi prelucrate termic la temperaturi mai mari de 75 °C , atât la fierbere, cât si la prajire.

Recomandari pentru calatori
Persoanele care calatoresc în zonele afectate de gripa aviara vor urma urmatoarele sfaturi:

1. Înainte de orice calatorie în strainatate:
- Se vor informa despre riscul de infectare pe care le prezinta zona respectiva;
- Se recomanda vaccinarea cu vaccin gripal recomandat de OMS în sezonul si zona data (ideal ar fi ca vaccinarea sa fie efectuata înainte cu 4-6 saptamâni).

2. In timpul calatoriei:
- Se va evita orice contact cu pasarile domestice, chiar si cu cele aparent sanatoase;
- Se va evita deplasarile în localurile în care sunt îngrijite sau vândute pasari vii, carne sau oua;
- Cea mai importanta masura de prevenire este spalarea pe mâini cu sapun si apa sau dezinfectarea cu produse pe baza de alcool;
- A nu se consuma came de pasare/rata, oua, produse din ele termic insuficient preparate.

3. La întoarcerea din calatorie:
- Se va monitoriza starea de sanatate timp de zece zile;
- Daca vor aparea careva din simptoamele gripei sau orice alta afectiune de anuntat medicul de familie.

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

Urzica, proprietăți curativeUrzica, proprietăți curative
25.03.2019

Urzica este curativă începând de la rădăcină, continuând cu tulpina și frunzele și terminând cu florile.
Urzica prezintă numeroa [ ... ]

Gălbenele, beneficiiGălbenele, beneficii
25.03.2019

Gălbenelele sunt plante recunoscute pentru frumoasa culoare galbenă a florilor pe care acestea le produc.
Beneficiile gălbenelelor Uz i [ ... ]

Rostopasca - o plantă cu multiple proprietăți curativeRostopasca - o plantă cu multiple proprietăți curative
25.03.2019

Rostopasca este o plantă cu multiple proprietăți curative, recunoscută și folosită pentru efectele sale vindecătoare încă din antic [ ... ]

Impetigo, o infecție contagioasă a pieliiImpetigo, o infecție contagioasă a pielii
25.03.2019

Impetigo este o infecție contagioasă a pielii, care afectează mai ales copiii și nou-născuții. Se prezintă sub forma unor vezicule ro [ ... ]

Apendicita - urgență chirurgicală abdominalăApendicita - urgență chirurgicală abdominală
22.03.2019

Apendicita este cea mai frecventă urgență chirurgicală abdominală, și constă în inflamația apendicelui. Această afecțiune apare f [ ... ]

Xeroftalmia, sindromul ochilor uscațiXeroftalmia, sindromul ochilor uscați
22.03.2019

Sindromul ochilor uscați, numit și keratoconjunctivită uscată sau xeroftalmia, apare și din cauza lipsei îndelungate de lubrifiere și [ ... ]

Gripa, un debut brusc și violentGripa, un debut brusc și violent
20.03.2019

Gripa este o boală severă care determină niveluri ridicate ale mortalității. Se estimează că circa 5% și 15% din populația globului [ ... ]

Depresia, simptome și cauzeDepresia, simptome și cauze
20.03.2019

Stările depresive ce durează perioade îndelungate de timp nu sunt normale. În plus, de multe ori ele sunt cauzate doar de o tulburare a  [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment