Importanta alimentatiei ca factor de mentinere a stării de sănătate si ca agent terapeutic este recunoscută de toată lumea, fără rezerve.

Asigurarea unui bun nivel nutritional presupune o cunoastere aprofundată a comportamentului alimentar, a tipului si structurii acestuia, tinând cont totodată de obiceiurile alimentare si de evitarea dezechilibrelor legate de alimentatie.

În ultimul timp, excesul unor anumiti nutrienti este asociat cu prevalenta ridicată a unor afectiuni precum obezitatea, diabetul zaharat, neoplasmul de sân sau colon, ciroza hepatică. Patologia metabolică legată de alimentatie include principalii factori de risc vascular, care explică mortalitatea prin boli cardiovasculare ce ocupă, în prezent, primul loc printre cauzele de deces.

O alimentatie echilibrată trebuie să tină cont de orice modificare a gradului de activitate fizică, cel mai important element de care depinde cantitativ aportul caloric. Eforturile permanente ale omului de a-si usura munca au condus în epoca modernă la o reducere drastică a nivelului de activitate fizică, care nu poate fi compensat de efectuarea ocazională sau la sfârsit de săptămână a unui sport sau a unui program de activitate fizică. Întrucât diminuarea efortului fizic nu este asociată cu o scădere proportională a aportului alimentar, câstigul ponderal constituie consecinta acestui dublu dezechilibru.

Un exemplu de mic dejun sănătos ar putea include un bol de lapte sau iaurt cu cereale (pentru aportul de calciu, proteine si fibre) si un fruct (pentru aportul de vitamine si minerale).