Date importante
Este o vitamină solubilă în apă (hidrosolubilă). Denumirea acidului folic îţi are originea în cuvântul latin folium (frunză), întrucât prima dată a fost obţinut, în condiţii de laborator, din frunze de spanac. Vitamina se distruge uşor în procesul pregătirii alimentelor, mari cantităţi pierzându-se în timpul prelucrării şi conservării legumelor şi măcinării grâului.

Surse alimentare
Drojdia de bere, ficatul, frunzele zarzavaturilor.

Funcţiile în organism
Acidul folic şi grupul de compuşi înrudiţi, cunoscut sub denumirea generică de vitamina B6, servesc drept coenzime în reacţiile chimice implicate în biosinteza proteinei şi necesare pentru producerea normală a celulelor roşii ale sângelui şi pentru înmulţirea celulelor.

Deci, această vitamină este extrem de necesară organismului pentru producerea celulelor noi: celulele pielii, celulele părului, celulele albe imune ale sângelui, celulele roşii ale sângelui etc. Dar acidul folic participă şi la eliminarea grăsimii depuse în ficat şi la transformarea unui aminoacid în altul în vederea resintezei proteinelor organismului, întrucât aminoacizii sunt doar părţi componente ale altor structuri.

Interacţiuni
Vitaminele din grupul B-complex. Întrucât organismul are nevoie de acidul folic pentru absorbirea altor componenţi ai grupului B (îndeosebi a vitaminei B5, insuficienţa acidului folic poate provoca deficitul altor vitamine din acest grup.

Alcoolul. Dacă faceţi abuz de alcool, aveţi nevoie de acid folic suplimentar, căci alcoolul reduce asimilarea acestei vitamine în intestin, iar ficatul, distrus de alcool, nu este nici el în stare să utilizeze această vitamină în procesele metabolice.

Administrarea contraceptivelor orale (pastile anticoncepţionale) sporeşte, de asemenea, necesitatea de acid folic în organism şi poate provoca, după o anumită perioadă de timp, insuficienţa vitaminei. Combaterea acestui deficit poate deveni o necesitate vitală.

Suplimentarea cu acid folic a alimentaţiei femeilor tinere, care folosesc pastile anticoncepţionale, poate reduce riscul apariţiei cancerului colului uterin. Întrucât multe femei întrerup administrarea contraceptivelor pentru a rămâne gravide, deficitul acidului folic, provocat de folosirea îndelungată a pastilelor, poate fi important şi din alt punct de vedere: conform unor cercetări recente, administrarea acidului folic poate preveni defectele măduvei spinării fătului, însă femeile în mod frecvent realizează că sunt însărcinate doar după şase-opt săptămâni de graviditate şi de-abia atunci încep administrarea vitaminelor.

În lipsa asigurării suplimentare preliminare cu acid folic, femeile pot suferi de insuficienţa acestei vitamine în decursul primelor două luni de dezvoltare a fătului. In prezent se fac cercetări pentru a determina cantităţile specifice necesare de acid folic în perioada sarcinii.

Insuficienţa fie a vitaminei B12, fie a acidului folic, provoacă acelaşi tip de anemie, iar tratamentul prin substituirea unei vitamine cu alta corectează, de regulă, această anemie. Cel mai uşor identificabil simptom al deficitului vitaminei B12 este anemia caracterizată de producerea celulelor roşii mari hipocrome ale sângelui (aşa-numita anemie pernicioasă).

Dacă organismul nu primeşte vitamina B12, rezultatul este starea de extenuare şi tulburarea psihică. Totuşi, în cazul tratării acestei anemii cu ajutorul acidului folic, simptomele deficitului vitaminei B12 pot rămâne camuflate un timp destul de îndelungat şi pot provoca dereglări psihice ireversibile.
Din această cauză, dacă administraţi o doză de acid folic mai mare decât 1 mg pe zi, este necesar să fiţi sigur că nu suferiţi de carenţa vitaminei B12, iar pentru aceasta medicul trebuie să vă verifice în permanenţă nivelul de vitamină B12 în sânge sau să vă injecteze vitamina B12 intramuscular, pentru a fi sigur de asimilarea ei.

Fenitoinul (dilantinul), utilizat pentru combaterea crizelor epileptice, concurează în organism cu acidul folic la nivelul asimilării. Fiecare preparat are tendinţa de a nu permite asimilarea celuilalt în intestin.

Aceste două substanţe concurează şi pentru pătrunderea în celulele creierului, fapt ce poate schimba masa critică de dilantin în aceste celule, adică masa de preparat necesară pentru obţinerea efectelor lui. Administrat în cantităţi foarte mari (de exemplu, de 100 de ori mai mari decât normele alimentare recomandate), acidul folic poate provoca accese epileptice persoanelor din grupul de risc.

Mod de administrare
Conform normelor alimentare recomandate, dozele zilnice ale vitaminei pentru maturi sunt de 200 mcg pentru bărbaţi şi 180 mcg pentru femei; pentru copii, în funcţie de greutate, sunt necesari de la 25 până la 75 mcg.

Regula de calculare a dozelor, conform normelor alimentare recomandate, este 3 mcg de vitamină pentru fiecare kg al masei corpului. Sarcina şi contraceptivele orale pot determina creşterea necesarului de acid folic până la 400 mcg zilnic, iar unii cercetători şi clinicieni recomandă doze de la 500 până la 1000 mcg zilnic.

Simptomele insuficienţei
Anemia, extenuarea, astenia, durerile de cap, sincopele, paloarea, limba roşie dureroasă, diareea, slăbirea, irascibilitatea, pierderea treptată a memoriei, agresivitatea, paranoia.

Simptomele supradozării
Nu există simptome confirmate ale surplusului acidului folic, nici măcar în doze de sute de ori mai mari decât normele alimentare recomandate (cu excepţia cazurilor amintite ale pacienţilor care administrează preparate antiepileptice).

Şaizeci la sută dintre persoanele participante la un experiment care includea 14 persoane normale, care consumau acid folic în cantităţi de 15 mg zilnic, au înregistrat drept consecinţe, după o lună, meteorismul, voma, anorexia, coşmaruri, indispoziţia şi irascibilitatea; conform opiniilor cercetătorilor, aceste simptome puteau fi provocate de dozele mari de acid folic.

Pe de altă parte, este cunoscut faptul că acidul folic se foloseşte în cantităţi de până la 80 mg pentru combaterea aterosclerozei (solidificarea arterelor), fără efecte toxice.

Securitatea utilizării
Suplimentele comercializate de vitamine nu pot conţine mai mult de 400 mg de acid folic. Această limită a fost stabilită nu din cauza toxicităţii acidului folic, ci pentru a împiedica supradozarea cu acid folic, care poate camufla simptomele anemiei pernicioase.

Anemia pernicioasă se tratează cu uşurinţă, dar în cazul când nu este depistată la timp poate provoca distrugeri ireversibile ale sistemului nervos. Din această cauză, dacă consumaţi doze de acid folic mai mari decât cele recomandate, este necesar să verificaţi, periodic, nivelul vitaminei B12, pentru a preveni deficitul ei.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment