Cartofii provin din America de Sud şi au fost aduşi în Europa la începutul secolului 16. Indiferent dacă sunt prăjiţi, copţi sau făcuţi piure, cartofii sunt consideraţi ca fiind o mâncare la îndemână. Cartoful este printre cele mai consumate legume din lume.

Oamenii consumă rădăcina plantei de cartof, iar ceea ce nu ştie multă lume este faptul că, dacă această plantă este lăsată să facă fructe, fructul va semăna izbitor cu roşia. Acest lucru se întâmplă pentru că planta de cartof face parte din aceeaşi familie cu planta de roşie.

Cartoful poate aduce multe beneficii organismului uman, însă din cauza faptului că cei mai populari sunt cartofii prăjiţi, plini de grăsime, beneficiile nu mai apar. Mai mult, până şi cartofii copţi sunt „îmbogăţiţi” cu unt, brânză sau bucăţi de şuncă.

Ca urmare, de multe ori, consumul de cartofi, astfel gătiţi, contribuie serios la apariţia afecţiunilor cardiace sau chiar a unui atac de cord. Însă consumul cartofilor copţi, simpli, fără grăsimi, constituie o sursă de fibre care oferă protecţie împotriva bolilor de inimă şi, mai mult, are foarte puţin calorii. Cartofii sunt o bogată sursă de vitamina C, de vitamina B6, de potasiu, de magneziu şi de fibre, susţin specialiştii.

Cartofii mai conţin şi o varietate de fitonutrienţi care acţionează ca nişte antioxidanţi. Pe lângă aceste substanţe nutritive, în cartof se mai găsesc carotenoizi, flavonoizi şi acid cafeic. Cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că în cartofi se găseşte o substanţă care poate reduce tensiunea arterială. Substanţa care se găseşte în cartofi se numeşte kukoamină, iar singura plantă în care se mai găseşte este Lycium chinense (o plantă folosită în medicina tradiţională chinezească).

În ceea ce priveşte vitamina B6, consumul unui cartof copt îi asigură unui adult 21% din doza zilnică recomandată de vitamină. Vitamina B6 este implicată în peste o sută de reacţii enzimatice. Vitamina B6 este necesară pentru formarea aminoacizilor şi a acizilor nucleici.

Pentru că aminoacizii şi acizii nucleici sunt cruciali pentru formarea noilor celule, se poate spune că vitamina B6 ajută la construcţia celulelor corpului, explică specialiştii. Vitamina B6 din cartofi oferă şi o protecţie împotriva afecţiunilor cardiovasculare şi ajută la funcţionarea mai bună a sistemului nervos. În plus, vitamina B6 măreşte performanţele sportive în mod natural.

Această vitamină are rolul de a mări cantitatea de glicogen din organism şi astfel sunt mărite performanţele. Glicogenul este o formă de zahăr care este depozitată în celulele musculare. Studii recente au arătat că reputaţia cartofilor de a fi bogaţi în carbohidraţi şi că trebuie eliminaţi din alimentaţia celor care vor să slăbească este falsă. O descoperire surprinzătoare a cercetătorilor arată că broccoli este mai puţin folositor corpului uman decât cartoful. Mai mult, cartoful este mai bogat în fenoli decât spanacul sau varza.

Cartofii conţin şi flavonoizi care protejează împotriva problemelor respiratorii şi a anumitor forme de cancer. Potrivit studiilor, în 122 de grame de cartof copt în coajă se găsesc 15.74 mg de vitamina C, 0.42 mg de vitamina B6, 509.96 mg de potasiu, 0.28 mg de magneziu şi 2.93 g de fibre.

Pentru a se beneficia la maximum de substanţele nutritive din cartof, acesta nu trebuie consumat prăjit în ulei sau alături de alte alimente bogate în grăsimi. Este bine să se consume cartofii fierţi, din care se face piure. Pentru ca piureul să aibă un gust delicios, trebuie să se amestece cu puţin ulei de măsline şi usturoi. De asemenea, sănătoşi sunt şi cartofii fierţi sau cei preparaţi la abur.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment