Substanţă minerală. Fierul este necesar organismului pentru producerea hemoglobinei (transportatorul oxigenului), care colorează în roşu celulele roşii ale sângelui, miohemoglobinei, pigmentului similar, care se găseşte în ţesuturile musculare, şi în calitate de ajutor în diversele reacţii importante enzimatice.
Surse alimentare
Ficatul (îndeosebi cel de porc), creierul, gălbenuşul de ou, ciupercile albe, pătrunjelul, spanacul, merele, piersicile, prunele uscate, stafidele, grâul de calitate superioară.
Funcţiile în organism
După cum am mai spus, fierul este necesar pentru sinteza celulelor sănătoase ale sângelui. Dacă veţi avea insuficienţă de fier în organism, veţi fi palizi, slabi şi obosiţi, din cauza anemiei. Însă fierul ajută nu numai la producerea celulelor roşii ale sângelui, ci şi la producerea celulelor imune, adică a celulelor albe ale sângelui. În cazul unui deficit de fier, puteţi prezenta o sensibilitate sporită la infecţiile curente.
Interacţiuni
- Surplusul de calciu (mai mult de 2 g zilnic) concurează cu fierul la asimilarea în tractul digestiv. Administrarea permanentă a calciului suplimentar poate provoca o insuficienţă de fier.
- Fierul slăbeşte capacitatea de asimilare a cuprului şi zincului sub formă ionică, iar ei, la rândul lor, concurează cu fierul.
- Alimentele din stomac reduc capacitatea de asimilare suplimentară a fierului, însă cel mai bine se asimilează fierul conţinut în carnea roşie.
- Cafeaua şi ceaiul pot reduce capacitatea de asimilare a fierului.
- Reducerea acidităţii sucului gastric, în timpul administrării îndelungate a antacidelor sau a preparatelor speciale destinate reducerii acidităţii sucului gastric (tagametul, peptida, actida), poate micşora capacitatea de asimilare a fierului.
- Laptele poate reduce capacitatea de asimilare a fierului.
- Pentru asimilarea şi utilizarea normală a fierului este nevoie să obţinem din alimente o cantitate suficientă de vitamine din grupul B: riboflavină (B2) şi piridoxină (B6).
- Carenţa vitaminei A reduce capacitatea de asimilare a fierului.
- Proteinele de origine animală sporesc capacitatea de asimilare a fierului, în timp ce proteina de soia o reduce.
- Sărurile acidului fitinic, conţinute în cereale şi în zarzavaturile de culoare închisă, imobilizează fierul în stomac şi împiedică asimilarea lui.
Conform normelor alimentare recomandate, cantitatea recomandată de fier pentru copiii între trei luni şi trei ani este de 1 mg pentru fiecare kg al masei corpului sau, în medie. 10 mg zilnic; în preajma perioadei de maturizare sexuală, fetele au nevoie suplimentar de 5 mg zilnic, iar băieţii de 2 mg zilnic.
Femeile mature, până la menopauză, au nevoie de 15 mg zilnic, iar bărbaţii maturi şi femeile după menopauză au nevoie de 10 mg zilnic. Dacă utilizaţi polivitamine conţinând fier sub formă complexă (glicinatul de fier), cantitatea aceasta va fi suficientă pentru menţinerea sănătăţii (în cazul în care nu este necesar să trataţi vreo maladie specifică).
Simptomele insuficienţei
Anemia, limba inflamată, pierderea poftei de mâncare, fragilitatea oaselor, sensibilitatea la frig, constipaţia, depresia, starea de confuzie, ameţeala, dificultăţi la înghiţire, oboseală, fragilitatea unghiilor, flutter cardiac în timpul eforturilor, stoparea creşterii la copii.
Simptomele supradozării
Surplusul fierului provoacă dureri de cap. pierderea poftei de mâncare, oboseală intensă şi ameţeli.
Securitatea utilizării
Întrucât fierul este un agent oxidant (aceasta înseamnă că el poate fi cauza apariţiei radicalilor liberi, care pot distruge ţesuturile), nu trebuie să consumaţi mai mult fier decât e nevoie. Fierul trebuie administrat împreună cu antioxidanţi, cum ar fi vitamina C şi vitamina E.