Date importante
Este o vitamină solubilă în apă (hidrosolubilă). Vitamina C este un antioxidant puternic şi cofactor pentru multe enzime.

Organismul nu poate păstra vitamina, de aceea trebuie să o administraţi suplimentar. Întrucât vitamina este hidrosolubilă şi nu rezistă la temperaturi înalte, se va distruge în timpul preparării alimentelor.

Surse alimentare
Vitamina C este conţinută în cantităţi importante în ardeii graşi, broccoli, citrice, coacăze negre, pepene galben, roşii, varza crudă şi zarzavaturi (spanacul, unele soiuri de ridiche), muştar. În produsele de provenienţă animală vitamina C se găseşte doar în ficat.

Funcţiile în organism
Vitamina C participă la sinteza colagenului, principala proteină din structura organismului - ţesutul conjunctiv. Vitamina C participă de asemenea la activarea sau producerea substanţelor chimice vitale, de exemplu adrenalina, necesară pentru soluţionarea dilemei ,,luptă-te sau fugi", care creşte pulsul, fluxul de sânge către muşchi, tensiunea arterială şi care determină adoptarea unei stări combative în situaţii de pericol iminent.

Alte două funcţii ale vitaminei C sunt dezintoxicarea (ajută la curăţirea organismului de toxine, începând cu fumul de ţigară şi oxidul de carbon şi terminând cu veninul de şarpe) şi antioxidarea.

În cazul dat, ea acţionează ca o moleculă destinată protecţiei organismului, grăsimilor necesare şi vitaminelor liposolubile (îndeosebi A şi E) de acţiunea distrugătoare a oxigenului. În sfârşit, vitamina C creşte gradul de absorbţie a fierului din tractul intestinal prin formarea compuşilor complecşi.

Interacţiuni
- Bioflavonoizii citrici (substanţe asemănătoare cu vitaminele din coaja citricelor) sporesc asimilarea şi păstrarea vitaminei C, aproximativ cu 35%. Înseamnă oare aceasta că trebuie să consumaţi coajă de grapefruit şi portocale? Nu, dacă nu vă place. Puteţi consuma preparate de vitamina C, care conţin şi bioflavonoizi, sau puteţi întrebuinţa bioflavonoizii separat.

- Pastilele anticoncepţionale şi aspirina. Unii cercetători consideră că contraceptivele orale (pastilele anticoncepţionale) pot reduce nivelul vitaminei C în sânge. Administrarea cantităţilor mari de aspirină (folosite în tratamentul artritelor) poate avea drept consecinţă acumularea vitaminei C în rinichi şi eliminarea ei prin urină şi, prin urmare, după un timp poate duce la insuficienţa vitaminei.

- Vitamina C contribuie la asimilarea în intestine a aluminiului şi, întrucât aluminiul poate fi toxic pentru organism, nu pot fi administrate concomitent cantităţi suplimentare de vitamina C şi preparate care conţin aluminiu (cum ar fi alternagelul, preparat contra acidităţii gastrice sporite).

- Cantităţi mari de vitamina C (1 g asimilat din alimente sau mai mult) pot modifica capacitatea organismului de a asimila vitamina B12 din alimentele şi adaosurile alimentare pe care le folosiţi. Aceasta poate avea ca rezultat carenţa vitaminei B12, fapt destul de periculos pentru organism. Deşi beneficiul în urma consumului dozelor mari de vitamina C este foarte mare, dacă consumaţi mai mult de 3 g zilnic este necesar să rugaţi medicul să vă verifice nivelul vitaminei B12 în sânge. Dacă este insuficient, se recomandă să vă administraţi periodic vitamina B12 sub formă de injecţii.

Mod de administrare
Conform normelor alimentare recomandate, dozele zilnice de vitamina C sunt: 30 mg pentru copii până la şase luni, 50 mg pentru copii, 60 mg pentru maturii de ambele sexe şi 70 mg pentru gravide şi mamele care alăptează.

Părerea specialiştilor în legătură cu cantitatea de vitamina C ce trebuie administrată pentru menţinerea unui echilibru în organism (şi nu pentru combaterea scorbutului), diferă foarte mult. Unii cercetători recomandă doza de la 100 până la 200 mg zilnic, considerând că o astfel de cantitate va satura cu vitamină ţesuturile organismului, iar surplusul se va elimina prin urină.

Maladia, stresul, febra şi expunerea la acţiunile factorilor toxici (fumul de ţigară) impun creşterea necesarului vitaminei C. Unii medici, care prescriu cantităţi mari de vitamine pentru tratarea anumitor boli, recomandă doze de până la 200 g (ce pot fi administrate intravenos, nu oral) pentru tratarea maladiilor virotice cronice grave, cum ar fi mononucleoza şi în calitate de terapie auxiliară la ultimul stadiu al cancerului.

Simptomele insuficienţei
Sângerarea gingiilor, căderea dinţilor, apariţia vânătăilor, vindecarea lentă a rănilor, căderea părului, deshidratarea pielii, irascibilitatea, sensibilitatea la durere, slăbiciunea, pierderea senzaţiei de confort şi depresia.

Simptomele supradozării
Vitamina C este suportată bine chiar şi în doze mari. Unicul simptom înregistrat frecvent al supradozării vitaminei este diareea. Nivelul consumului care depăşeşte cantitatea de vitamină C suportată de intestine, care provoacă diareea, diferă de la caz la caz.

Chiar la aceeaşi persoană cantitatea suportabilă se modifică în dependenţă de starea organismului, căci tractul gastrointestinal suportă o cantitatea mai mare de vitamina C în cazul unui stres sau al unei maladii (organismul necesită o cantitate mai mare de vitamină).

Securitatea utilizării
Acum câţiva ani a apărut îngrijorarea în privinţa faptului că o cantitate mărită de vitamina C ar putea provoca formarea calcului renal, întrucât la descompunerea acidului ascorbic se formează acidul oxalic - componentul de bază al unuia dintre calcurile renale (calculul calcioxalic).

În practică însă, chiar şi la pacienţii care întrebuinţau timp îndelungat doze foarte mari - de la 15 până la 30 g zilnic şi chiar mai mult, nu au fost înregistrate nici cele mai neînsemnate intensificări în formarea calcului.

Dozele mari pot provoca hemoliza (distrugerea celulelor roşii ale sângelui) la oamenii care suferă de lipsa enzimei specifice gluco-6-fosfat-dehidrogenază. Din cauza aceasta oamenii cu o astfel de dereglare ereditară pot consuma doze majorate de vitamina C numai sub supravegherea medicului.

Dacă veţi consuma câte 1 g sau o cantitate mai mare de acid ascorbic de trei ori pe zi, este necesar să verificaţi nivelul vitaminei B12 o dată la şase luni.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment