Alergii alimentare sunt niște reacții ce apar la persoanele care au o predispoziție genetică de a le dezvolta la substanțe găsite în alimente. În unele situații, alergia apare din cauza E-urilor din mâncare. Alimentele cu potențial alergen sunt: ouăle, arahidele, laptele de vacă, peștele, muștarul, căpşunile, produsele cu cacao, zmeura și kiwi.

Alergiile alimentare sunt mai frecvente la copii. Conform cifrelor, între 6 și 8 la sută din copii suferă de alergii alimentare, în timp ce doar 2% din adulți au astfel de probleme. Reacțiile alergice la alimente apar atunci când organismul devine sensibil la o componentă alimentară, iar sistemul imunitar se comportă ca și cum respectivul aliment, cunoscut sub numele de alergen, este periculos pentru organism.

Pentru copii, cele mai alergene alimente sunt: ouăle (o treime din copii au o astfel de alergie), arahidele, proteinele din laptele de vacă (8% din micuți), peștele, muștarul, căpşunile, zmeura, fragii și kiwi. În cazul sugarilor, laptele matern este un scut în calea alergenilor, în comparație cu laptele praf. Din această cauză, trecerea treptată de la alăptare la mâncare solidă este modalitatea perfectă de a evita ca micuțul să sufere de alergii alimentare. Medicii mai spun că introducerea mult prea devreme în hrana bebelușului a anumitor alimente creează o predispoziție alergică față de acestea.

Arahidele, nucile și migdalele, peștele și crustaceele produc majoritatea reacțiilor alergice la adolescenți și la adulți. Uneori, simpla prezență a alimentului la care suntem alergici poate duce la o reacție negativă a organismului: erupții pe piele, manifestări respiratorii sau digestive.

Pentru a se determina cu certitudine la ce alimente există predispoziție alergică, specialiștii apelează în primul rând la o dietă de eliminare. Aceasta constă în includerea unor alimente în dieta zilnică, pentru a se observa reacția organismului, după care excluderea acestora din alimentație, pentru a se constata efectele. Această dietă durează de regulă între 10 și 14 zile.

Alte căi de determinare a alergenilor constau în realizarea unor teste. Cea mai cunoscută metodă de identificare a alergenilor se face prin intradermoreacții. Un lichid care conține un anumit alergen este introdus la nivelul stratului superior al pielii. Dacă pe piele apar zone inflamate, atunci există o alergie la alimentul respectiv.

Simptomele alergiilor alimentare
- umflarea gâtului și a limbii;
- respirația îngreunată și tuse profundă;
- paloarea feței, a buzelor și a lobului urechii;
- senzație de leșin;
- piele umedă și rece;
- stare de slăbiciune, sete, greață și vomă;

Dacă o persoană este alergică la un aliment dintr-o grupă alimentară, ea poate fi alergică și la alte alimente din această grupă. De exemplu, dacă un individ este alergic la alune de pădure, atunci poate fi alergic și la nuci.