Este trist că obsesia colesterolului, mai ales în SUA, a făcut ca umilul ou să fie etichetat ca „răufăcător" în povestea bolilor de inimă. Confuzia porneşte de la lipsa de înţelegere a diferenţei între colesterolul regimului alimentar şi colesterolul din sânge. Nu e nici o îndoială că nivelul crescut al colesterolului din sânge, acela pe care corpul îl produce dintr-o cantitate mare de grăsimi animale saturate, creşte riscul bolilor de inimă.

Însă colesterolul din alimente ca ouăle şi crustaceele nu se adaugă la colesterolul din sânge şi nu trebuie să reprezinte un motiv de îngrijorare decât pentru persoanele care au nivelul colesterolului foarte ridicat sau cele care au boli ereditare care provoacă exces de colesterol.

În timp ce specialiştii britanici şi cei americani recomandă consumul a maxim trei sau patru ouă pe zi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii fixează limita maximă la 10 (inclusiv cele folosite la preparatele culinare).

Ouăle sunt o sursă uimitoare de proteine, însă calitatea este cea care contează. Nutriţioniştii folosesc termenul UPN (Utilizarea Proteinelor Nete) pentru a măsura disponibilitatea biologică a diverselor surse de proteine.

De exemplu, lintea are UPN 30, păstăile de soia au UPN 63, brânza 70, dar ouăle au 94, iar două ouă fierte furnizează peste un sfert din necesarul zilnic de proteine pentru femei şi peste o cincime pentru bărbaţi.

De asemenea, ouăle sunt bogate în zinc, vitaminele A, D, E şi B, mai ales B12. Această vitamină lipseşte de obicei din regimurile vegetariene, însă două ouă furnizează peste necesarul zilnic din această substanţă nutritivă esenţială.

Una dintre cele mai importante substanţe din gălbenuşul de ou este lecitina, vitală ca parte a multor procese metabolice ale corpului, inclusiv dispersarea depunerilor periculoase de colesterol. Lecitina previne dezvoltarea bolilor de inimă şi formarea pietrei la rinichi şi accelerează transformarea rapidă a grăsimilor corpului în energie.

De asemenea, aceasta face ca ouăle să fie alimente importante pentru creier, contribuind nu doar la memorie şi concentrare, ci şi la o stare mentală şi emoţională echilibrată.

Fie că alegeţi ouăle de găină, de raţă, de prepeliţă, de pescăruş sau de gâscă, acestea au un conţinut similar de substanţe nutritive. Singura excepţie sunt găinile de incubator, ale căror ouă conţin mai puţină vitamina B12.

De asemenea, riscul infecţiei cu salmonela este mai mare de la astfel de găini, aşa că dacă nu sunteţi siguri, pregătiţi ouăle foarte bine.

Ştiaţi că...

• Ouăle de găine - Energie / porţie standard - 90kcal;
• Ouăle de rață - Energie / porţie standard - 122kcal;
• Ouăle de prepeliță - Energie / porţie standard - 75kcal;
• Sunt bogate în proteine şi vitamina B12;
• Sunt benefice pentru artrită reumatoidală şi osteoartrită;
• Protejează împotriva cancerului, a bolilor de inimă şi a anemiei;
• Sunt benefice pentru funcţiile sexuale masculine;
• Se mănâncă cel mai bine fiert sau ochiuri, pentru a evita grăsimile adăugate;
• Ouăle sunt o cauză comună a alergiilor, iar introducerea ouălor în regimul alimentar al copiilor poate spori acest risc; la unii copii, crizele de astm pot fi provocate de ouă;
• Feriţi-vă de salmonela: femeile însărcinate, copiii, vârstnicii şi toţi cei cu sistemul imunitar compromis trebuie să aibă grijă să mănânce doar ouă fierte sau prăjite până când se întăreşte gălbenuşul;

Ouăle sunt un produs cosmetic natural, excelent şi ieftin. Dacă aveţi părul uscat, bateţi un ou cu o ceaşcă de bere şi aplicaţi după spălarea cu şampon, pentru păr bine întreţinut şi strălucitor.

Pentru piele fină, bateţi albuşul unui ou cu sucul unei jumătăţi de lămâi şi aplicaţi pe faţă timp de cinci minute (evitaţi zona din jurul ochilor), pentru o mască de faţă astringentă.