Țelina sălbatică era foarte preţuită de romani pentru valoarea sa medicinală, varietăţile cultivate fiind dezvoltate mai târziu, în Evul Mediu, de grădinarii italieni din Valea Padului.

A fost introdusă în Marea Britanie ca legumă abia către sfârşitul sec. XVII, deoarece specia sălbatică şi cea cultivată erau la fel de populare în medicina tradiţională.

Ţelina de rădăcină este o varietate a ţelinei, dar se consumă în special bulbul său rotund, nu tulpina. Mirosul său seamănă cu cel al ţelinei, însă este mai puţin pronunţat. Ţelina poate fi tăiată felii şi preparată la grătar în felii fine, crude sau semifierte, şi servită ca salată, cu un sos de salată preferat.
Telina, bogata in acid folic
Ţelina şi ţelina de rădăcină au acelaşi conţinut de substanţe nutritive şi chimice, însă bulbul ţelinei de rădăcină şi tulpina albă a ţelinei nu conţin betacaroten, substanţă prezentă în tulpina verde-închis a ţelinei. Ţelina de rădăcină este o sursă bogată de acid folic, deci poate fi folosită în salate de femeile care doresc să rămână însărcinate.

Ambele legume oferă vitamina C, potasiu şi fibre. Hipocrate folosea ţelina în tratarea pacienţilor cu afecţiuni nervoase, iar cercetările moderne din China şi Germania au demonstrat că uleiurile esenţiale extrase din seminţele de ţelină au un efect calmant puternic asupra sistemului nervos central. De asemenea, s-a demonstrat că aceste uleiuri reduc hipertensiunea arterială.

Cea mai familiară întrebuinţare a ţelinei este cea de remediu împotriva reumatismului, gutei şi artritei. Cura de ţelină sau suc de ţelină este întrebuinţată de japonezi în tratarea reumatismului, iar ţelina gătită în lapte şi ceaiul de seminţe de ţelină reprezintă remedii rromani tradiţionale pentru afecţiunile articulaţiilor.

Efectul său diuretic ajută corpul să elimine fluidele în exces şi acidul uric, care agravează durerea provocată de aceste afecţiuni ale articulaţiilor. Seminţele sunt şi un antiseptic eficient şi, alături de efectul lor diuretic, sunt utile în tratarea cistitei şi altor infecţii urinare.

Ştiaţi că...
  • Ţelina de rădăcină - Energie / 100g - 18kcal;
  • Țelina - Energie / porţie standard - 2kcal;
  • Țelina este bogată în acid folic;
  • Este bună în tratarea reumatismului, artritei şi gutei;
  • Este benefică pentru reducerea reţinerii de fluide şi hipertensiunii arteriale;
  • Este un aliment cu efect calmant, util împotriva stresului;
  • Se recomandă să se consume crudă sau în suc, însă valoarea sa terapeutică este dată în principal de seminţe;
  • Nu consumaţi ceai de seminţe de ţelină dacă sunteţi însărcinată sau suferiţi de boli renale. Folosiţi seminţele de ţelină doar în infuzii - seminţele care se plantează pot conţine substanţe toxice;

Un pahar de suc de ţelină şi morcovi pe zi este un bun diuretic.

Pentru gută şi artrită, puneţi într-o cană jumătate de seminţe de ţelină, umpleţi cana cu apă fierbinte, acoperiţi şi lăsaţi la infuzat timp de zece minute. Strecuraţi, adăugaţi puţină miere şi beţi o cană de trei ori pe zi.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment